Organizația WWF-România împlinește două decenii de activitate în țara noastră. Ceea ce a început în urmă cu 20 de ani ca o activitate axată strict pe protejarea pădurilor, râurilor și a animalelor sălbatice s-a transformat într-un efort amplu de reformare a guvernanței de mediu și de sprijinire a comunităților locale.
Pentru sectorul forestier din România, ultimii 20 de ani au adus schimbări structurale profunde în direcția transparenței și a recunoașterii valorii ecologice de excepție a codrilor noștri.
Protecție strictă pentru pădurile virgine și concepte noi în silvicultură
WWF-România a contribuit decisiv la aducerea în practica și politica forestieră curentă a unor concepte fundamentale, cum ar fi pădurile cu valoare ridicată de conservare, planificarea participativă și importanța lăsării lemnului mort în pădure ca măsură de conservare a biodiversității.
- 84.000 de hectare de păduri primare și cvasivirgine se află în prezent sub protecție strictă datorită acestor demersuri.
- 24.000 de hectare sunt recunoscute ca păduri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, fiind susținute de zone tampon extinse.
- 300.000 de hectare de păduri cu valoare ridicată de conservare sunt administrate astăzi prin procese transparente și participative.
- Peste 2,8 milioane de hectare de păduri certificate FSC aplică în mod curent practici de păstrare și monitorizare a biodiversității, inclusiv recunoașterea explicită a lemnului mort în Codul Silvic.
Trasabilitatea lemnului și trecerea în era digitală: SUMAL și Forest Inspector
Unul dintre cele mai importante progrese înregistrate în guvernanța forestieră din România a fost trecerea monitorizării în era digitală. WWF a contribuit activ la dezvoltarea și îmbunătățirea continuă a sistemului electronic de trasabilitate a lemnului (SUMAL).
Prin platforma Forest Inspector, transporturile de lemn au devenit public trasabile în timp real, oferind cetățenilor acces direct la monitorizarea resurselor. Astăzi, sistemul digital complet înregistrează anual peste 100.000 de utilizatori și mai mult de un milion de verificări publice. Potrivit raportului aniversar, deși tăierile ilegale nu au dispărut complet, ele au fost reduse semnificativ, trecând de la defrișările masive din zonele montane de acum două decenii la acțiuni izolate, mult mai greu de ascuns și mai puțin răspândite.
Schimbare de paradigmă: Codul Silvic și comunitățile rurale
O altă linie majoră de activitate a fost reașezarea naturii în centrul gestionării pădurilor. Abordările silvice promovate consecvent de organizație – care protejează funcțiile ecologice fără a anula valoarea economică și socială a lemnului – au fost integrate în Strategia Națională pentru Păduri 2030 (SNP30) și au fost întărite prin noul Cod Silvic din 2024. În tot acest timp, suprafața forestieră a României a crescut cu peste 60.000 de hectare, înregistrându-se totodată o creștere a volumului mediu al masei lemnoase pe picior.
Un pas istoric îl reprezintă recunoașterea dimensiunii sociale a pădurilor. Strategia Națională pentru Păduri (SNP30) recunoaște formal comunitățile rurale dependente de pădure, iar Codul Silvic revizuit stabilește o bază juridică solidă pentru desemnarea formală a acestor Comunități Dependente de Pădure.
De asemenea, eforturile de advocacy au sprijinit scheme de silvo-mediu finanțate de UE. În prezent, aproximativ 200.000 de hectare de pădure beneficiază de mecanisme de compensare directă acordate proprietarilor pentru asumarea unor practici forestiere favorabile biodiversității și climei.
Peisajul extins: Râuri libere, zimbri în Carpați și bioeconomie locală
Dincolo de sectorul forestier, bilanțul celor 20 de ani ai WWF în România include reușite majore în refacerea altor ecosisteme cheie:
- Restaurarea zonelor umede: Reconectarea a peste 400 de hectare de luncă inundabilă la Gârla Mare-Vrata și restaurarea a 924 de hectare la Mahmudia, în Delta Dunării, proiecte care au demonstrat cum refacerea naturii reduce riscul de inundații și dezvoltă ecoturismul.
- Viața sălbatică: Reintroducerea zimbrului european în Carpații de Sud-Vest (unde aproximativ 250 de zimbri cutreieră acum liberi), crearea primelor comunități de tip „bear smart” (Băile Tușnad) pentru coexistența dintre oameni și urși și protejarea sturionilor din Dunăre.
- Tranziție energetică și sisteme alimentare: Cartarea zonelor cu risc redus de conflict pentru regenerabile (evitând distrugerea râurilor prin microhidrocentrale dăunătoare) și introducerea criteriilor de calitate și lanț scurt în Programul pentru Școli pentru peste 22.200 de copii din Brașov.
Privind spre următorii 20 de ani
Provocările viitorului rămân mari: accelerarea schimbărilor climatice și presiunea continuă pe resurse. Totuși, lecția principală a ultimelor două decenii este clară: conservarea funcționează cu adevărat doar atunci când este echitabilă, când comunitățile locale devin parte din procesul de decizie și când transparența digitală construiește încredere între cetățeni, autorități și sectorul privat. Protejarea naturii nu mai este de mult o simplă responsabilitate de mediu, ci pilonul de bază al stabilității economice și sociale pe termen lung.
