La nivel mondial, sectorul forestier înseamnă aproximativ 33 de milioane de persoane, adică 1% din numărul total de angajați de pe glob, arată platforma forestmachinemagazine.com.
Pădurile și sectorul forestier reprezintă o sursă importantă de locuri de muncă, mijloace de trai și venituri pentru milioane de oameni, în special în zonele rurale. Pădurile acoperă în prezent 31% din suprafața terestră globală, deși nu sunt distribuite în mod egal pe glob.
Mai mult de jumătate din pădurile lumii se găsesc în doar cinci țări (Federația Rusă, Brazilia, Canada, Statele Unite ale Americii și China) și două treimi (66%) din păduri se găsesc în 10 țări.
Aceste 10 țări au avut o medie anuală estimată la 18,6 milioane de angajați în activități legate de pădure între 2017 și 2019.
Sectorul include și silvicultură și exploatarea forestieră, dar majoritatea activităților sunt în producție. Mai mult de jumătate din locurile de muncă din sector (58%) sunt în fabricarea lemnului și a produselor din lemn, cu încă 18% în fabricarea celulozei și hârtiei.
Cifra actuală a ocupării forței de muncă la nivel mondial reprezintă o scădere generală de 15% în comparație cu cele 39,5 milioane de persoane angajate în activități legate de pădure între 2011 și 2013. Această schimbare este mai vizibilă în America și Asia.
Între timp, numărul lucrătorilor forestieri a crescut în Africa și a rămas practic neschimbat în Europa și Oceania. Scăderea generală se explică parțial prin nivelul crescute de automatizare.
În ceea ce privește prezența feminină în sectorul forestier, acestea sunt o prezență „discretă” – mai puțin de un sfert din totalul angajaților în activități legate de pădure între 2017 și 2019, conform estimărilor care utilizează date din 69 de țări. Această cifră poate fi explicată parțial prin natura activității în sectorul forestier. Sarcinile din exploatarea forestieră și industriile bazate pe lemn necesită de obicei muncă fizică intensivă, care poate împiedica participarea femeilor.
Mai degrabă, femeile preferă munca de silvicultor și îndatoririle administrative. Ele se angajează, de asemenea, în colectarea de produse forestiere non-lemnoase sau în producerea de cărbune, care sunt adesea privite ca treburi casnice sau activități de subzistență și, prin urmare, nu sunt incluse ca locuri de muncă în statistici.
Munca la negru reprezintă o proporție semnificativă a forței de muncă legate de pădure, în special în țările cu venituri mai mici. Estimările bazate pe 56 de țări cu date disponibile arată că 77% din locurile de muncă legate de pădure nu au fost declarate între 2017 și 2019. În Africa și Asia, această estimare depășește 80% din totalul locurilor de muncă legate de pădure, cu 10 puncte procentuale mai mult față de alte activități economice în care se practică acest sistem.
Munca în sectorul forestier este caracterizată de un grad ridicat de angajamente fără acte legale sau de specificul sezonier, fiind adesea raportată ca un loc de muncă secundar sau terțiar. Acest lucru face să fie mai dificilă crearea unei statistici a întregii dimensiuni a forței de muncă legate de pădure, pe lângă alte provocări metodologice cauzate de disponibilitatea datelor.
Îmbunătățirea disponibilității statisticilor la scară națională și globală este necesară pentru a permite consiliere în materie de politici și strategii bazate pe dovezi. Este o dimension- cheie pentru un viitor durabil în sectorul forestier.
Sursa: forestmachinemagazine.com
