Comisia Europeană a adoptat miercurea trecută, 27 noiembrie 2025, un nou Cadru Strategic pentru o Bioeconomie Competitivă și Durabilă în Uniunea Europeană. Documentul înlocuiește strategia din 2012 și pune accent pe trecerea de la cercetare la producție industrială și pe reducerea dependenței de materii prime fosile.
Bioeconomia europeană a avut în 2023 o valoare de aproximativ 2,7 trilioane de euro și 17,1 milioane de locuri de muncă (8 % din totalul forței de muncă din UE). Fiecare loc de muncă direct generează alte trei locuri de muncă indirecte, potrivit datelor Comisiei.
Ce propune concret strategia:
- Simplificarea procedurilor de autorizare pentru produse și tehnologii bio-based
- Crearea unui Grup de Investiții în Bioeconomie care să atragă capital privat
- Înființarea unei Alianțe „Bio-based Europe Alliance” prin care companii europene să cumpere împreună soluții bio în valoare de 10 miliarde euro până în 2030
- Stimulente pentru fermieri și silvicultori care protejează solul și cresc stocurile de carbon
- Promovarea utilizării în cascadă a biomasei și a valorificării reziduurilor agricole și forestiere
Silvicultura rămâne una dintre principalele surse de biomasă. Documentul subliniază că Europa este în prezent autosuficientă în biomasă, dar insistă asupra necesității de a nu depăși limitele ecologice ale pădurilor, solurilor și apelor.
Reacții și Critici
Inițiativa a fost salutată de asociații precum Cefic (industria chimică europeană), care o vede ca pe un impuls pentru chimia verde și bioplastice, dar cere un cadru juridic clar pentru un „piață unică a produselor bio-based”. Asociația Energia da Biomasse Solide (EBS) apreciază rolul bioenergiilor în tranziția energetică.
Criticile vin din partea ONG-urilor ambientaliste. European Environmental Bureau (EEB) susține că strategia nu abordează suficient cauzele crizelor climatice și permite importuri de biomasă, riscând suprasolicitarea ecosistemelor globale.
Pentru România, unde pădurile acoperă aproape 6,4 milioane de hectare după INS, sau 7 milioane ha după IFN, strategia poate aduce finanțări suplimentare pentru modernizarea sectorului forestier, dezvoltarea de produse cu valoare adăugată mare (panouri CLT, fibre textile din lemn, chimicale bio-basedși extinderea piețelor de desfacere în Uniunea Europeană.
În același timp, autoritățile române vor trebui să demonstreze că biomasa folosită provine din management sustenabil, mai ales că în ultimii ani România a fost criticată pentru tăieri în arii protejate și pentru deficiențe în trasabilitatea lemnului.
Noua strategie nu introduce ținte obligatorii de înlocuire a materialelor fosile, ci propune stimularea cererii prin achiziții publice și standarde voluntare. Implementarea efectivă va depinde de viitoarele acte legislative și de programele de finanțare din ciclul 2028-2034.
