Într-un peisaj administrativ adesea marcat de inerție, mandatul Dianei Buzoianu la Ministerul Mediului se distinge prin două atribute esențiale: curajul de a zgudui instituții încremenite și viziunea de a aduce tehnologia în prima linie a luptei pentru protejarea naturii. Într-o perioadă scurtă, aceasta a reușit să deblocheze dosare ținute la sertar ani de zile și să impună reforme structurale care păreau imposibile.
Iată cum a schimbat Diana Buzoianu paradigma în gestionarea mediului din România.
1. Reforma istorică a Romsilva: Transparență și Eficiență
Una dintre cele mai mari provocări asumate a fost reformarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Buzoianu a refuzat să accepte „găleata comună” a bugetului și a impus o reorganizare bazată pe 13 direcții, cu mandate condiționate de performanță și o separare clară a contabilității.
Măsurile au lovit direct în privilegiile nejustificate:
- Stoparea bonusurilor de lux: A redus bonusul de pensionare de la 10 salarii la un singur salariu, reacționând ferm la cazuri scandaloase, precum cel al directorului silvic din Arad care încasase 100.000 de euro la pensionare, doar pentru a se reangaja imediat.
- Curățenie în rândul angajaților: A dispus concedierea pădurarilor condamnați definitiv pentru furt de lemne, care paradoxal continuau să fie „paznicii pădurii”.
- Monitorizare GPS: Prin OUG, a obligat Romsilva să instaleze GPS pe toate mașinile din teren în termen de 6 luni.
2. Tehnologizarea Gărzii de Mediu: Imaginile devin Probe
Diana Buzoianu a înțeles că infractorii de mediu nu pot fi prinși cu metode din secolul trecut. A modificat legislația pentru a permite Gărzii de Mediu utilizarea dronelor, camerelor de bord și a bodycam-urilor.
Mai mult, a schimbat legea astfel încât imaginile surprinse cu aceste echipamente să constituie probe în instanță, eliminând portițele prin care infractorii scăpau de justiție. Rezultatele au apărut instantaneu: prima confiscare a unui buldozer surprins în timp real gestionând ilegal deșeuri.
3. Lupta cu „Mafia Imobiliară” și Protejarea Domeniului Public
Cu un curaj rar întâlnit, ministrul a scos de la naftalină raportul privind limitele zonei costiere. Acesta a scos la iveală 4.000 de construcții ridicate ilegal pe terenuri care, constituțional, aparțin statului. Pe plajele din Năvodari, zeci de construcții ilegale au fost deja dărâmate ca urmare a acestor demersuri.
Ofensiva a continuat și împotriva balastierelor ilegale. Controalele din luna noiembrie au generat mai multe plângeri penale și amenzi decât în primele 7 luni ale anului la un loc, semnalând sfârșitul epocii de impunitate pentru acest fenomen infracțional.
4. Management Performant: Miliarde Salvate și Proiecte Deblocate
Dincolo de controale, mandatul Dianei Buzoianu a însemnat o gestionare eficientă a banilor publici și europeni:
- Salvarea a 500 de proiecte: A recuperat investiții de miliarde de lei în apă, canalizare și reciclare, trecând actele normative necesare pentru mutarea acestora pe AFM.
- Bani europeni recuperați: A salvat 19 milioane de lei destinați campaniilor de informare pentru reciclare.
- Soluții pentru comunități: A implementat rapid studiul de desalinizare a apei după inundarea minei Praid și a finanțat ecologizarea iazurilor toxice (Certej, Teliuc, Baia Sprie) care otrăveau mii de români.
5. Reprezentare Internațională și Orizonturi Noi
Pe plan extern, Diana Buzoianu a reprezentat România cu onoare la COP30, semnând un memorandum de mediu cu Brazilia, și a adoptat legislația necesară pentru aderarea la OCDE – unul dintre cele mai complexe obiective de țară. De asemenea, a negociat amânarea aplicării ETS2 până în 2028, protejând economia românească de costuri imediate insuportabile.
Prin controale drastice (inclusiv la Apele Române și în localități precum Sintești), prin tăierea posturilor de conducere inutile și prin alocarea de fonduri pentru protecția împotriva urșilor (30 milioane lei pentru garduri electrice), Diana Buzoianu a demonstrat că Ministerul Mediului poate fi o instituție de forță.
Mandatul său rămâne dovada că, prin voință politică și integritate, reforma reală este posibilă, chiar și în instituțiile considerate până acum imposibil de schimbat.





