Într-un gest de solidaritate vecinică și de încredere în viitorul comun al pădurilor din regiune, România a decis să acorde Republicii Moldova un sprijin financiar de 1,7 milioane de euro pentru realizarea primului inventar forestier național de pe teritoriul său. Anunțul a venit recent, în contextul unei vizite de lucru a ministrului Mediului al Republicii Moldova, Gheorghe Hajder, la Brașov, unde au fost stabilite ultimele detalii ale proiectului.
Acest inventar reprezintă mai mult decât o simplă numărătoare de arbori. Este prima evaluare completă, modernă și sistematică a stării pădurilor moldovene, care până acum se baza doar pe date aproximative privind suprafața totală. Noile date vor include informații esențiale despre volumul de lemn, starea de sănătate a ecosistemelor, diversitatea speciilor și, nu în ultimul rând, cantitatea de carbon stocat în păduri și în vegetația forestieră – elemente cruciale în contextul schimbărilor climatice și al angajamentelor internaționale pentru mediu.
Proiectul va fi implementat de experți de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” din România, în parteneriat cu specialiști de la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) și Agenția „Moldsilva” din Republica Moldova. Colaborarea nu se oprește aici: discuțiile de la Brașov au deschis calea spre cercetări comune, cu accent pe cauzele uscării unor suprafețe forestiere și pe identificarea speciilor rezistente – soluții care pot aduce beneficii concrete ambelor maluri ale Prutului.
Într-o regiune în care pădurile sunt supuse aceleiași presiuni – secetă, schimbări climatice, nevoi economice –, gestul României nu este doar un transfer financiar. Este un gest de recunoaștere a faptului că sănătatea pădurilor nu cunoaște frontiere administrative. Un inventar bine făcut în Republica Moldova poate deveni un model util și pentru noi, așa cum propriile noastre cicluri de Inventar Forestier Național (IFN) ne-au arătat, de la an la an, că pădurile românești cresc, se regenerează și stochează carbon într-un ritm care ne plasează printre liderii europeni.
Pădurile nu sunt doar resursă, ci și moștenire, refugiu și răspuns la crizele vremii. Când o țară vecină face un pas spre o cunoaștere mai clară a propriului său „plămân verde”, întregul ecosistem regional respiră mai ușor. Speranța este ca acest proiect să fie doar începutul unei colaborări mai profunde, în care datele științifice să stea la baza deciziilor înțelepte, iar pădurile să rămână – pentru generațiile de azi și de mâine – exact așa cum le dorim: vii, bogate și protejate.
