DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

ÎNTREBĂRILE VOASTRE

-3.7 C
București
-4.8 C
Sibiu
-5.1 C
Suceava
-5.4 C
Covasna
-5.4 C
Piatra Neamț
-6.5 C
Braşov
-4.6 C
Bistrița
-5 C
Râmnicu Vâlcea
miercuri, februarie 19, 2025

A avut loc o dezbatere despre viitorul pădurilor, la Parlament. Ce s-a discutat?

Recomandate

Parlamentarii USR Diana Buzoianu, Adrian Giurgiu și Aurel Oprinoiu au găzduit luni seară, la Comisia pentru Mediu din Senat, o Masă rotundă cu tema „Viitorul pădurilor în România”. Au participat reprezentanți ai Ministerului Mediului, Romsilva, ASFOR, universitari, activiști de mediu, ai asociațiilor proprietarilor de păduri sau industriei mobilei. Programul a fost compus din două secțiuni – prezentări și discuții libere.

Contactat de forestmania.ro, deputatul Adrian Giurgiu a declarat că temele abordate au fost diverse și interesante, iar participanții, fiind cu toții iubitori de pădure, au concluzionat că este nevoie de un echilibru între funcțiile acesteia – mediu, social, economic.

„Au rămas, în urma dezbaterilor, multe idei bune de la care să pornim. O temă ar fi Codul Silvic, despre care s-a spus că este efectiv ciuruit și ar fi nevoie de o variantă simplificată. Deja este mult prea stufos și pentru specialiști, cu atâtea modificări. Este nevoie de claritate. De exemplu, avem păduri care sunt și de producție și de protecție, este o zonă neclară care permite abuzuri.

Avem o propunere să creăm un Colegiu al Silvicultorilor, care să emită licențe de liberă practică, în ideea de a defini meseria de silvicultor ca meserie liberală. Pentru că dacă o parcelă este prost administrată, dacă amenajamentul nu este respectat, silvicultorul respectiv să piardă dreptul de a profesa, temporar sau definitiv. Adică acei oameni care au dovedit că sunt iresponsabili afectează toată breasla și nu este corect. Este nevoie de profesioniști pentru a avea păduri sănătoase.

Urmează să mai discutăm, în detaliu, despre aceste probleme, inclusiv acea monitorizare a TAF-urilor prin GPS. Am convingerea că multe cazuri s-ar rezolva – în instanțe – dacă am avea această monitorizare.

Vom sta de vorbă cu fiecare parte implicată, apoi vom face, pentru fiecare situație, schița unui proiect de lege, vom organiza o nouă dezbatere. Nu putem noi, ca parlamentari, să decidem în locul specialiștilor, de aceea ne vom consulta cu toți”, ne-a declarat Adrian Giurgiu.

Prof. dr. Laura Bouriaud: „Sectorul trebuie să își găsească propriile mecanisme de prevenție”

Una dintre cele mai puternice voci din silvicultura românească, prof. dr. Laura Bouriaud de la Facultatea de Silvicultură din Suceava, spune că e momentul să renunțăm la „politici politicianiste” și să trecem la politici publice. Suntem într-un moment de cotitură, în opinia ei. La solicitarea forestmania.ro, a enunțat o concluzie în urma dezbaterii:

„Despre politici și strategii s-a tot vorbit în ultima vreme, am ajuns la un moment de cotitură în care s-a conștientizat faptul că nu mai putem să legiferăm haotic, după interesele momentului, fără a avea o perspectivă de viitor și fără a decide, într-un larg  consens social, despre ceea ce ne dorim de la păduri. Este timpul de a trece de la politici politicianiste determinate de lupta pentru putere și voturi, la politici publice care să răspundă problemelor sectorului forestier, așa cum sunt percepute ele de mediul profesional și de societatea civilă. Ideea unui Consiliu Național al Silviculturii care să apere interesele sectorului și să monitorizeze respectarea angajamentelor strategice luate de politicieni pentru sectorul forestier este o inițiativă care merită discutată. Cu mijloacele actuale, nu reușim să distingem suficient de clar între silvicultorii care își fac meseria cum trebuie și între cei care o fac de rușine. Nu trebuie să așteptăm să vină DNA pentru a sancționa derapajele, sectorul trebuie să își găsească propriile mecanisme de prevenție. Avem păduri mult prea frumoase ca să ne batem joc de ele. Stârnim invidia întregii Europe pentru bogăția și productivitatea pădurilor noastre, dar încă nu suntem credibili în ceea ce spunem și în ceea ce facem. Pentru acest motiv, așteptările sunt foarte mari în privința strategiei forestiere naționale: poate nu vom rata și această oportunitate de a elabora în sfârșit politici forestiere care să răspundă nevoilor societății și să transforme provocările și amenințările prezente în tot atâtea oportunități de a face lucrurile mai bine”.

Levente Porzsolt: „Am fost plăcut surprins”

Prezent la dezbatere din partea Ministerului Mediului, consilierul lui Tánczos Barna, Levente Porzsolt, ne-a declarat că a fost plăcut surprins. „Cunoscând participanții… am fost plăcut surprins să constat că există dialog, că putem sta cu toții să discutăm despre păduri și ce e mai bine de făcut. Două chestiuni mi s-au părut importante din cele discutate acolo – există așteptări de la Strategia Forestieră Națională și programul de împăduriri în acele zone în care e nevoie acută. A fost un lucru bun că au participat specialiști din toate domeniile, e bine că există interes. Prin dialog putem face multe lucruri bune împreună”, ne-a spus Levente Porzsolt.

Daniel Nicolăescu, Asociația Administratorilor de Păduri: „O temă de larg interes”

Daniel Nicolăescu, reprezentant al Asociației Administratorilor de Păduri, e de părere că orice consultare e binevenită. „Pădurea este o temă de larg interes și e binevenită o dezbatere despre pădure. Nu e prima la care particip, am mai fost și la altele. Din păcate, ora târzie la care a fost organizată nu a permis discuții mai extinse. S-a discutat însă despre definirea profesiei de silvicultor ca meserie liberală, cum e cea de avocat sau medic, ceea ce e foarte bine, e o propunere pe care o susținem. Ne confruntăm adesea cu relații dificile între administrator (silvicultor) și proprietarul de pădure, nu e foarte clar delimitat rolul fiecăruia”, a declarat, pentru forestmania.ro, Daniel Nicolăescu.

Ciprian Muscă, ASFOR: „Trebuie să începem cu începutul și să stabilim care este locul pădurii în societatea românească”

La solicitarea forestmania.ro, președintele Asociației Forestierilor din România, Ciprian Dumitru Muscă, a transmis de asemenea un punct de vedere în urma dezbaterii.

„ASFOR este o organizație apolitică ce răspunde pozitiv la invitațiile la dezbatere lansate de instituțiile statului român. Astfel, am participat, la invitația lansată de președintele comisiei de mediu din Senat, domnul Aurel Oprinoiu, la dezbaterea pe tema viitorului pădurilor.

A fost o întâlnire bună, pentru că am ascultat punctul de vedere pertinent al mediului academic, reprezentat prin domnul Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice.

Am constatat însă, din nou, că există la nivelul românilor un apetit de nedescris pentru a legifera. Nimic din ceea ce există nu e bun, trebuie să facem ceva nou și, nici nu a intrat bine în vigoare noul, că ne trebuie ceva și mai nou.

Să fiu bine înțeles: suntem susținătorii oricărei îmbunătățiri evidente a tot ceea ce înseamnă legislație legată de sectorul forestier și de prelucrare a lemnului. Dar probabil că puțină lume știe că pe circuitul legislativ din cele două camere sunt zeci de propuneri de modificare a Codului Silvic, care mai de care mai interesante.

De asemenea, cred că puțină lume știe că în silvicultură avem peste 100 de acte normative, iar la acestea se adaugă legislația specifică de ape sau de mediu. Așadar, o propunere de modificare a Codului Silvic poate deveni o aventură foarte periculoasă pentru pădure.

Din fericire, o dezbatere poate ajuta la lămurirea lucrurilor. Iar dacă tot am dezbătut pe seama pădurii și a viitorului pădurii, am spus că trebuie să începem cu începutul și să stabilim care este locul pădurii în societatea românească. Acum există o aglomerare de păreri despre pădure, unii se aruncă să legifereze, alții să o protejeze, dar omit un lucru simplu și relativ banal: care este „locul pădurii”? Agricultura sau zootehnia, de exemplu, au locul lor clar stabilit, sunt parte a mediului rural și sunt elemente de bază ale dezvoltării mediului rural. Pădurea nu este nicăieri, nici la mediu, nici la agricultură, nici la dezvoltare, nici la economie. Pădurea este, așa cum frumos spunem, a noastră, a tuturor, însă când vine vorba despre dezvoltare și finanțare, este doar a celui care o păzește și o îngrijește.

Așadar, până la noi reglementări care să ducă la schimbări radicale pentru binele pădurii României, trebuie stabilit foarte clar locul acesteia. Dacă pădurea reprezintă 30% din mediul rural, atunci e clar că locul pădurii este alături de agricultură și zootehnie, în mediul rural, și pădurea, cu tot ce reprezintă sectorul forestier, trebuie să fie inclusă în toate politicile de administrare și dezvoltare ale mediului rural, lucru care vedem că nu se întâmplă.

Am profitat de prezența la dezbatere a principalelor ONG-uri de mediu și le-am lansat provocarea de a susține, printr-un efort comun, înființarea la nivel european a unui fond special pentru păduri, din care să fie achitate plățile compensatorii pentru proprietarii de terenuri forestiere incluse în situri Natura 2000. Nu ne opunem dorinței europene de a avea păduri strict protejate, deși non-intervenția nu este o soluție, însă proprietarii nu pot să fie lipsiți de fructele proprietății lor fără o justă despăgubire.

În ultima perioadă, am tot auzit ideea de montare de GPS pe TAF-uri. Încă nu a venit nimeni la noi să ne întrebe dacă există undeva așa ceva, dacă noi avem, dacă se pot monta și care ar fi rezultatele. Sperăm că cei care lansează astfel de propuneri (în ședința de la Senat nu s-a discutat), vor veni să ne întrebe, să încercăm să facem o probă și să vedem care sunt rezultatele. GPS-uri avem montate pe flotele auto și pe utilaje pentru monitorizarea consumului de carburant. Sunt firme care au avut GPS pe TAF-uri, însă nu au fost obținute rezultate concrete și nu se mai folosesc. De aceea, lansez invitația de a merge în pădure pentru a ne lămuri asupra utilității unui asemenea sistem.

O soluție pentru GPS-uri era ca toate utilajele noi cumpărate din banii pe care noi i-am solicitat în PNRR, cca. 1,6 miliarde de euro, să fie dotate cu astfel de sisteme. Din păcate, propunerile sectorului forestier de a dezvolta și a îngriji pădurea prin crearea de infrastructură și achiziția de utilaje moderne cu un impact mai redus asupra mediului, nu au trecut de viziunea celor care au redactat PNRR-ul. Totuși, din mai-nimicul din PNRR acordat pădurii, înțelegem că au rămas sistemele de monitorizare video ale fondului forestier. Este mult mai util să monitorizezi cu camere video în punctele majore de interes, locuri prin care trece tot lemnul, decât să pui sisteme inteligente pe utilaje rudimentare și să mai aștepți și rezultate!

Dacă tot vorbim despre viitor și despre digitalizare, poate nu ar fi lipsit de interes ca prin măsuri legislative sau proiecte de digitalizare să fie create facilități de decontare sau finanțare a dispozitivelor mobile și a abonamentelor de date (cca. 3 milioane de euro), pe care operatorii le folosesc pentru utilizarea SUMAL.

SUMAL este un instrument de trasabilitate unic, pe care doar România îl are. Noi ne dorim ca  SUMAL să fie extins la nivel european, pentru a vedea și poziția colegilor noștri din Europa (nu le spunem competitori).

În concluzie, avem la dispoziție foarte puțin timp pentru a găsi locul pădurii în tot hățișul administrativ din România, pentru a identifica mecanismele și măsurile de dezvoltare și finanțare, dar și pentru a menține forța de muncă în pădure. Spun aceste lucruri pentru că împăduriri și recoltare de lemn fără oameni nu se pot face, iar o economie fără lemn nu există.

Paradigma trebuie schimbată, în sensul că în centrul atenției trebuie să fie pădurea și omul, omul care asigură îngrijirea pădurii. Toată legislația trebuie creionată pentru a avea păduri sănătoase, comunități puternice și oameni motivați (nu hăituiți) care să le îngrijească”. 

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.
Captcha verification failed!
Scorul utilizatorului captcha a eșuat. va rog sa ne contactati!

Cele mai noi