DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

DESCARCĂ APLICAȚIA:

19.3 C
București
12.4 C
Sibiu
18.5 C
Suceava
14.8 C
Covasna
18.7 C
Piatra Neamț
12.4 C
Braşov
13.4 C
Bistrița
14.8 C
Râmnicu Vâlcea
luni, aprilie 15, 2024

Accidentele de muncă în sectorul forestier: statistici și cauze

Recomandate

În primul trimestru al acestui an au fost înregistrate în România un total de 899 de accidente la locul de muncă, numărul fiind în scădere față de aceeași perioadă din 2021, când se înregistrau 1.172 de cazuri. În privința accidentelor mortale, în trimestrul I din 2022 a fost înregistrat un număr de 14 persoane accidentate mortal, cu 50% mai puțin decât în aceeaşi perioadă a anului 2021. Numărul de accidente în prelucrarea lemnului în ianuarie – martie 2022 este același ca anul trecut, adică 35.

Statistica pe primele 3 luni din 2022

Inspecția Muncii a transmis forestmania.ro datele referitoare la sectoarele economiei naţionale în care au fost cele mai multe accidente de muncă în trimestrul I din 2022.

Acestea sunt:

  • Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor – 78 de accidentaţi, reprezentând 8,7% din totalul accidentaţilor din economia naţională, cu 4,3% mai mulţi decât în anul 2021;
  • Transporturi terestre şi transporturi prin conducte – 47 de accidentaţi, reprezentând 5,2% din totalul accidentaţilor din economia naţională, cu 0,3% mai mulți decât în anul 2021;
  • Construcţii de clădiri – 47 de accidentaţi, reprezentând 5,2% din totalul accidentaţilor din economia naţională, cu 0,7% mai puţini decât în anul 2021;
  • Fabricarea de mobilă – 36 de accidentaţi, reprezentând 4,0% din totalul accidentaţilor din economia naţională, cu 1,0% mai mulți decât în anul 2021;
  • Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite – 35 de accidentaţi reprezentând 3,9% din totalul accidentaţilor din economia naţională, asemenea ca în anul 2021.

Mai trebuie spus că în trimestrul I 2022 a fost înregistrat un număr de 14 persoane accidentate mortal, cu 50% mai puțin decât în aceeaşi perioadă a anului 2021, când au fost înregistrate 28 persoane accidentate mortal.

Cauzele depistate de Inspecția Muncii în producerea accidentelor

Au fost determinate mai multe categorii de cauze ale accidentelor de muncă în primul trimestru al anului 2022.

Acestea sunt:

1. Cauze dependente de executant – persoanele vătămate (executanţii) au contribuit în mod direct la producerea unui număr de 674 de accidente, reprezentând 75,0%:

  • efectuarea necorespunzătoare a operaţiilor de muncă  – 293 cazuri
  • căderi – 237 cazuri
  • omisiuni (neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare; neefectuarea în timp util a unor operaţii indispensabile securităţii muncii) – 97 cazuri
  • expunerea, în afara sarcinii de muncă, la factori periculoşi sau nocivi (deplasări, staţionări în locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent)  – 30 de cazuri.

2. Cauze dependente de mijlocul de producţie – mijlocul de producţie a contribuit la producerea unui număr de 728 de accidente, reprezentând 81,0%.

3. Cauze dependente de sarcina de muncă – deficienţele din sarcina de muncă a executantului au generat producerea unui număr de 609 de accidente, reprezentând 67,7%:

  • omisiuni în prestabilirea operaţiilor de muncă – 211 de cazuri
  • lipsuri în asigurarea condiţiilor de securitate şi igienă a muncii  – 196
  • repartizarea necorespunzătoare a executanţilor pe locurile de muncă – 102
  • erori în prestabilirea operaţiilor de muncă – 65
  • deficienţe de îndrumare, supraveghere şi control  – 24

4. Cauze dependente de mediul de muncă – mediul de muncă a contribuit la producerea unui număr de 674 de accidente, reprezentând 75%. Acestea sunt cauze de natură fizică – temperatura aerului, umiditatea aerului, nivel de iluminare scăzut.

Mii de accidente în 2021

Rapoartele inspectorilor muncii arată că pe tot parcursul anului 2021 a fost înregistrat un număr de 4.756 persoane accidentate, cu 0,3% mai mult decât în 2020, când au fost înregistrate 4.743 de persoane accidentate.

Numărul accidentelor mortale înregistrate în anul 2021 a fost de 153, cu 25% mai mic decât în 2020.

Domenii de activitate cu risc

În anul 2021, sectoarele economiei naţionale în care au fost cele mai multe accidente mortale de muncă sunt:

  • Construcţii de clădiri – În anul 2021, au fost 16 accidentaţi mortal, reprezentând 10,5% din totalul accidentaţilor mortal din economia naţională, cu 51,5% mai puțini decât în anul 2020 când au fost 33 de accidentaţi mortal;
  • Silvicultură şi exploatare forestieră – În anul 2021, au fost 15 accidentaţi mortal reprezentând 9,8% din totalul accidentaţilor mortal din economia naţională, cu 28,6% mai puțini decât în anul 2020, când au fost 21 accidentaţi mortal;
  • Agricultură, vânătoare şi servicii anexe – În anul 2021, au fost 8 accidentaţi mortal, reprezentând 5,2% din totalul accidentaţilor mortal din economia naţională, la fel ca în anul 2020, când au fost tot 8 accidentaţi mortal;
  • Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite – În anul 2021, au fost 5 accidentaţi mortal, reprezentând 3,3% din totalul accidentaţilor mortal din economia naţională, cu 28,6% mai puţini decât în anul 2020, când au fost 7 accidentaţi mortal.

Mii de controale

Inspectorii muncii au efectuat în 2021 mii de controale la firmele din sectorul forestier, pentru a verifica respectarea prevederilor legale de securitate și sănătate în muncă în ceea ce privește modul de utilizare a echipamentelor de muncă și a tehnologiilor de exploatare în parchetele forestiere, inclusiv la transportul tehnologic al masei lemnoase pe drumurile forestiere.

Acţiunile s-au derulat pe parcursul trimestrelor I și IV ale anului 2021, în toate judeţele, cu excepția municipiului București, acestea fiind perioadele în care activitatea de exploatare forestieră, precum și activitatea de transport tehnologic al masei lemnoase pe drumurile forestiere se desfășoară la cote maxime.

Rezultatele controalelor:

  • 832 angajatori controlați;
  • 16.360 lucrători care lucrează la angajatorii controlați;
  •  4.230 lucrători la locurile de muncă controlate
  • 1.830 neconformităţi;
  • 1.830 măsuri dispuse;
  • 1.722 sancţiuni contravenţionale, din care: – 1.624 avertismente; – 98 amenzi.

Revista „Meridiane forestiere” a dedicat, într-o ediție anterioară, un amplu articol acestui subiect, subliniind că exploatarea lemnului și prelucrarea primară, prin specificul condițiilor efective de muncă, nivelului tehnologic aplicat, dar și a resursei umane implicate, sunt medii cu multe evenimente dramatice, nedorite și costisitoare atât în zona materială, cât și în cea socială.

„Numeroasele accidente de muncă înregistrate în acest domeniu se datorează unor multitudini de cauze care pot debuta chiar cu lipsa de instruire și calificare”, subliniază dan Anghel, de la Federația Sindicatelor din Industria Lemnului.

Legat de cauzalitate, el enumeră câteva dintre deficiențele constatate, pe categorii.

  1. Exploatarea lemnului:
  • Nu se întocmesc Proiecte tehnice de exploatare pentru lucrările din parchetele forestiere, nu se face autorizarea acestora din punct de vedere al protecției muncii și nu se fac nici lucrările pregătitoare înainte de începerea exploatării propriu-zise;
  • Nu sunt respectate, în general, elementele geometrice corecte ale tapei, la operația de doborâre a arborilor din parchetele de exploatare, ceea ce constituie o sursă permanentă de accidente de muncă, în special iarna, când seva din arbori este înghețată și lemnul crapă foarte ușor;
  • Starea necorespunzătoare a drumurilor auto forestiere, având porțiuni de drum cu gropi adânci și ogăşii, şanturi înfundate și necurățate, apa circulând în voie pe ampriza drumurilor, degradând continuu starea acestora.
  • Din dotarea tractoarelor și TAF-urilor care lucrează în exploatările forestiere lipesc în mod frecvent unele dispozitive și sisteme de protecție cum ar fi: lanțuri de siguranță la uși, bride pentru prinderea cârligelor la cablurile de tracțiune, plase de protecție și bare metalice la geamurile cabinei, sistem de avertizare sonoră etc.
  • Neasigurarea ferăstaielor mecanice în locuri sigure, sub cheie și neparcarea tractoarelor și TAF-urilor în locuri dinainte stabilite, încuiate și asigurate pentru prevenirea sustragerii și utilizării abuzive a acestora în perioadele când nu se lucrează cu ele ori la sfârșit de săptămână.

2. Prelucrarea primara a lemnului:

  • Nefuncționarea celor două sisteme de avertizare sonoră, înainte de pornire, și la apariția avariilor tehnice a gaterului, cel de la subsolul halei, cât și cel din hala de debitare a cherestelei.
  • Lipsa apărătorilor de protecție la părțile în mișcare ale gaterului și la transportoarele din fața și din spatele acestuia, cât și la cele de la subsolul halei gatere.
  • Stivele de bușteni din depozit nu sunt aranjate corespunzător și nu au opritori la bază, iar stivele de cherestea se află într-un echilibru instabil și au înălțimea peste înălțimea maximă admisă la stivuire.
  • În subsolul halei gatere lipsește îngrădirea corespunzătoare a organelor de acționare ale gaterului, nu sunt asigurate ușile de acces cu lacăt pentru prevenirea pătrunderii în interior, pe timpul funcționării gaterului, sau nu sunt dotate benzile trasportoare cu sistem de oprire instantanee din orice punct.
  • Echipamente de muncă (ferăstraie de spintecat) neomologate și necertificate, confecționarea artizanală a acestora, neutilizarea apărătorilor de protecție omologate, din 2 bucăți, neutilizarea sistemului antirecul, cât și nerespectarea în permanență a geometriei cuțitului divizor-curbură, grosimea, distanța față de pânza tăietoare.

3. În parchete și la transportul tehnologic al lemnului:

  • Neextragerea arborilor periculoși înainte de începerea exploatării propriu-zise și neautorizarea parchetelor din punct de vedere al protecției muncii.
  • Angajarea și utilizarea fasonatorilor mecanici și a mecanizatorilor forestieri fără calificarea necesară, cât și organizarea și supravegherea necorespunzătoare a echipelor de exploatare.
  • Desfășurarea activității în platformele primare din parchetele forestiere în neconcordanță cu procesul tehnologic care să asigure securitatea lucrătorilor, adică secționarea materialului lemons direct în stivă sau a sarcinii transportate de tractor, stivuirea și încărcarea necorespunzătoare a materialului lemnos în mijloacele de transport, blocarea căilor de acces și a celor de circulație din platformă, etc.
  • Parcarea la întâmplare a mijloacelor de transport, folosirea abuzivă  și neasigurarea în vederea pornirii necontrolate a ferăstraielor mecanice și a utilajelor din parchetele de exploatare.

ASFOR: „Accentul trebuie pus pe factorul uman și pe dotarea cu utilaje”

Asociația Forestierilor din România – ASFOR ridică frecvent problema lipsei utilajelor și a drumurilor forestiere, cauze a multor accidente de muncă în sector.

„Exploatarea lemnului, ca proces de producţie, se realizează în scopul extragerii din cuprinsul fondului forestier a lemnului brut necesar prelucrării primare şi industrializării lemnului sau populaţiei, în condiţiile impuse de cerinţele de realizare a intervenţiilor silvotehnice şi de protecţie a mediului natural”, spun ei. Prin urmare, se arată în documentul „România verde în 10 pași”, „exploatarea lemnului presupune cunoaşterea sistemelor de maşini, transporturilor forestiere, produselor forestiere, tehnicii execuţiei operaţiunilor culturale şi tratamentelor silvotehnice, amenajării pădurilor, geomorfologie, ecologie, economie forestieră, protecţia muncii, normarea muncii, PSI, etc”.

„Accentul trebuie pus pe factorul uman și pe dotarea cu utilaje. Formarea și pregătirea profesională a angajaților trebuie să fie prima preocupare a noastră pentru a putea face față lipsei acute de finanțare și condițiilor improprii de exploatare a lemnului”, spune și președintele Asociației, Ciprian Dumitru Muscă.  

Partea plină a paharului

Cu toate cele enumerate mai sus, numărul accidentelor este totuși în scădere. Pentru a evita însă producerea lor, e nevoie de utilaje noi și de oameni instruiți. Aceste două chestiuni vin de multe ori la pachet, pentru că orice nou echipament necesită o pregătire prealabilă. Unii sunt școliți în afara țării, la producător, alți antreprenori organizează sesiuni de instruire aici, în România, aducând reprezentanți ai producătorului la sediul lor. Sunt deja multe firme care lucrează așa, o altă parte bună este că în acest an Romsilva a alocat o sumă consistentă pentru drumurile forestiere. Ceea ce înseamnă că riscul producerii de accidente în timpul transportului scade. Și, nu în ultimul rând, prin Planul Național Strategic se vor aloca fonduri pentru sectorul forestier, bani ce vor fi destinați achiziției de utilaje.

Una dintre intervențiile incluse în PNS se referă la Silvo – mediu, o alta la Împăduriri și îngrijirea suprafețelor împădurite. Un capitol aparte este destinat investițiilor în tehnologii forestiere care îmbunătățesc reziliența și valoarea de mediu a ecosistemelor forestiere. Suma finală aici este de 71,7 milioane de euro.

„Din punctul nostru de vedere, este ceva extraordinar, pentru că e pentru prima dată când avem o schema dedicată sectorului forestier și utilajelor. Noi, forestierii, solicităm de mult timp sprijin pentru a dezvolta sectorul, pentru a face exploatările forestiere mai prietenoase cu mediul, pentru a îngriji pădurea așa cum se cuvine și pentru a pune lemn de calitate în piață. Aceste lucruri costă, iar tot ce s-a făcut până acum, s-a făcut doar prin efort propriu, fără niciun sprijin.

Avem mare nevoie de finanțare, pentru că au loc accidente  de muncă din cauza lipsei infrastructurii. Parcul auto este învechit, mult inferior celui din agricultură. Este o măsură bună a guvernului, indiferent de culoarea politică a acestuia. Trebuie să se înțeleagă – și ASFOR explică de mult aceste lucruri – că, fără echipamente moderne, lucrările de exploatare forestieră vor fi executate cu dificultate, ca acum, în condițiile unor pante și distanțe de colectare mari în majoritatea parchelor, iar numărul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor va fi redus, conducând astfel la afectarea resurselor de sol și apă, la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, la reducerea gradului de sechestrare a carbonului și la scăderea gradului de adaptare a arboretelor la efectele schimbărilor climatice”, a mai subliniat președintele ASFOR.

Banii din PNS vor fi disponibili de anul viitor și autoritățile dau asigurări că va exista transparență maximă în aplicarea schemei de finanțare, iar ghidurile aferente vor fi foarte clare și vor permite tuturor celor interesați  să pregătească proiecte și să aplice.

Sursa: Inspecția Muncii, Meridiane forestiere

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi