DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

DESCARCĂ APLICAȚIA:

15 C
București
14 C
Sibiu
14.5 C
Suceava
12.5 C
Covasna
12.3 C
Piatra Neamț
9.6 C
Braşov
11.4 C
Bistrița
14.6 C
Râmnicu Vâlcea
joi, mai 23, 2024

Adrian Chesnoiu, șeful Comisiei de Agricultură: „E nevoie de o nouă filosofie de raportare la pădure”

Recomandate

Adrian Chesnoiu conduce Comisia de Agricultură din Camera Deputaților. A inițiat recent un proiect de lege prin care se acordă salarii mai mari și facilități silvicultorilor și celor din zona forestieră, și a organizat un grup de lucru pe tema împăduririlor. În aceste context, i-am pus câteva întrebări.

ForestMania: Având în vedere numărul mare de facilități de care beneficiază agricultura, ar fi corect să spunem că domeniul forestier este ruda mai mult decât săracă a acesteia? Fermierii au utilaje noi, forestierii nu. Fermierii au nenumărate subvenții, pe zona de păduri nu sunt decât câteva, pe împăduriri. De ce este așa?

Adrian Chesnoiu: Nu pledez pentru ierarhizări. Și agricultura și domeniul forestier sunt domenii importante ale economiei naționale, fiecare cu politici, planuri de acțiune și strategii sectoriale. Agricultura asigură securitatea alimentară a populației, resursele silvice asigură o resursă economică importantă, cu implicații pe orizontală în multiple sectoare economice.

Vulnerabilități și neajunsuri înregistrăm în toate domeniile, atunci când vorbim de infrastructură sau resursă umană.

Cunosc din practică diferențele de resurse alocate acestor două sectoare importante, iar faptul că silvicultura nu beneficiază de fonduri europene destinate în mod direct, pe principiul celor două fonduri (Fondul European Agricol pentru Dezvoltară Rurală – FEADR – Pilonul II Investiții și Fondul European de Garantare Agricolă – FEGA – plăți directe) dedicate agriculturii, reprezintă, așa cum bine spuneți, un mare minus pentru această importantă resursă a României.

La nivelul Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară și Servicii Specifice, în calitatea mea de președinte, abordez problemele din silvicultură și domeniul forestier cu aceeași aplecare pentru toate sectoarele aflate în responsabilitatea mea.

Un exemplu în acest sens îl reprezintă cel mai nou proiect de lege pe care l-am inițiat împreună cu colegii mei deputați ai Partidului Social Democrat, de a completa Codul fiscal în sensul acordării unui salariu minim brut garantat în plată de 3.000 lei și facilități fiscale angajaților și angajatorilor din domeniul agriculturii, silviculturii, pescuitului și industriei alimentare, similare celor din domeniul construcțiilor (care au avut un impact economic foarte bun).

Acest proiect important a pornit de la încercarea de prevenire a unei crize fără precedent, vitale pentru populație, și anume apariția unei crize alimentare, dar are totodată în vedere și menținerea în țară a forței de muncă specializate în domeniile vizate, precum silvicultura, pescuitul și industria alimentară.

Legat de activitățile aferente silviculturii, am avut în vedere codul CAEN 0210 – Silvicultura si alte activități forestiere, această propunere venind și din partea președintelui Sindicatului Silva, domnul Silviu Geană, dar, ca urmare a solicitării primite din partea domnului Ciprian Muscă, președintele ASFOR, va fi introdus în proiectul legislativ și codul  CAEN 0220 – Exploatarea forestieră.

ForestMania: Prin PNRR se acordă bani pentru împăduriri. Vom reuși să ne îndeplinim obiectivele asumate prin acest Plan? Suntem pregătiți să absorbim aceste fonduri?

Adrian Chesnoiu: Da, în PNRR există măsuri de susținere a împăduririi pe o suprafață de aproximativ 57.000 de hectare. Din păcate astăzi când noi discutăm, consider că modul cum a fost abordată această problemă în PNRR va face practic imposibilă punerea ei în practică și atingerea obiectivelor asumate.

Știu foarte bine câte probleme au existat în implementarea Submăsurii 8.1 din PNDR – Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite. Cât am condus AFIR, au fost mai multe sesiuni de depunere a cererilor de sprijin. Ultima, a 5-a, s-a finalizat la sfârșitul lui februarie 2021.

Deși în mod concret, pot spune că la AFIR s-a făcut totul pentru a rezolva piedicile de natură legislativă sau administrativă în implementarea proiectelor finanțate, indicatorii de rezultat au fost aproape imposibil de realizat.

Și asta pentru că, din păcate, vocea specialiștilor nu este ascultată întotdeauna de decidenții politici, iar agricultura și silvicultura ar trebui să fie un tot unitar ca abordare statală pentru ca decizia să fie într-un singur punct de comandă.

Deci, teoretic există premise să ne îndeplinim obiectivele de țară, dar doar dacă profesioniștii sunt lăsați să își facă treaba. Prin PNRR sectorul forestier şi de prelucrare primară a lemnului din România ar urma să beneficieze de o alocare financiară de 1,3 miliarde de euro.

În contextul actual, cu o guvernare instabilă și care și-a dovedit imaturitatea, am unele rezerve.

ForestMania: Suntem singura țară membră UE în care pădurile sunt la Ministerul Mediului. Nu vi se pare că este o contradicție în chiar termenii acestei organizări?

Adrian Chesnoiu: Așa cum v-am spus și mai înainte, problema organizării din punct de vedere administrativ sau funcțional poate fi discutată. Este asumarea și viziunea fiecărui Guvern, fiecărui prim-ministru. Eu consider că agricultura și silvicultura sunt complementare din toate punctele de vedere și ar trebui abordate în mod unitar.

Nu cred însă că eventualele neajunsuri din domeniul forestier se datorează exclusiv acestei repartizări strict administrativă, ci mai degrabă anumitor abordări din sfera decizională care nu întotdeauna țin de argumentarea specializată din partea experților foarte buni pe care România îi are în acest domeniu.

Putem vorbi și de un argument aparent logic pentru care se află sub jurisdicția Ministerului Mediului, acela că resursele silvice asigură balanța naturală a mediului, dar pe lângă acest aspect silvicultura și domeniul forestier au mult mai multe implicații științifice, economice și sociale care se întrepătrund cu cele ale agriculturii.

Vom vedea în viitor, prin abordarea politicilor europene în domeniul biodiversității, a impactului Green Deal și a strategiei Farm to Fork, cât de interdependente sunt cele două domenii: agricultura și silvicultura.

ForestMania: În toate statele dezvoltate, există o legătură strânsă între păduri și terenurile arabile. Vorbim despre sectorul agroforestier. Putem vorbi în România despre un astfel de sector?

Adrian Chesnoiu: Ca funcționalitate, da. Multe ferme, de toate dimensiunile, se folosesc de beneficiile perdelelor forestiere. Fie că vorbim de îmbunătățirea microclimatului (sunt plante sensibile la vânt, orzul sau rapița de exemplu) sau de protecția împotriva inundațiilor, fie că vorbim de combaterea dăunătorilor prin mecanisme biologice, există o legătură fără tăgadă între cele două sectoare.

Un alt aspect ce merită menționat este legat de importanța resursei forestiere în demersurile de reducere a eroziunii solului, care în zona de sud a țării a devenit o reală problemă. Și legat de acest aspect și de subiectele abordate anterior legate de PNRR, eu permanent îmi pun câteva întrebări pe care le și adresez tuturor experților din domeniul silvic cu care intru în contact: pe ce terenuri se vor realiza aceste împăduriri? Sunt acestea identificate? Pot fi făcute în mod real aceste lucrări de împădurire? Avem capacitatea logistică să le realizăm? Din păcate, răspunsurile primite nu sunt chiar optimiste.

Sfaturile, recomandările și analizele cercetătorilor și experților din agricultură referitoare la legătura strânsă între păduri și terenurile arabile există și sunt puse în practică.

ForestMania: Ungaria a organizat o mare expoziție dedicată vânătorii, care a fost vizitată de peste 1,2 milioane de oameni din toată lumea. România, care este și o țară mai mare și are și resurse mai mari din toate punctele de vedere decât Ungaria, nu ar putea să găzduiască evenimente asemănătoare?

Adrian Chesnoiu: Bănuiesc că vă referiți la Expoziția Mondială de Vânătoare de la Budapesta. Nu știu dacă o expoziție pe vânătoare poate avea un astfel de succes în România, noi fiind o țară cu tradiție în domeniu, dar care din păcate nu se bucură de largă susținere populară în rândul societății noastre.

Dar în domeniul agriculturii avem o experiență în materie de expoziții și târguri. Un exemplu deja consacrat: INDAGRA. Evident, prin inițiativă publică sau privată, se pot gândi multe asemenea manifestări, inclusiv dedicate vânătorii.

Din păcate, ca în multe alte domenii, în privința vânătorii există la nivel social foarte multă dezinformare în societate.

Cred însă că, prin implicarea tuturor, vom ajunge și în țara noastră – în timp – la înțelegerea importanței cinegeticii în menținerea echilibrului conviețuirii dintre om și natură.

ForestMania: În întreaga lume, lemnul este tot mai folosit în construcții, pentru că stochează carbon zeci sau chiar sute de ani. SUA au schimbat normativele ca să poată construi clădiri din lemn de 30 de etaje. În România suntem încă în secolul trecut din acest punct de vedere. Ar exista voință politică pentru a dezvolta și noi proiecte de construcții ample din lemn?

Adrian Chesnoiu: Este o întrebare interesantă. Piața liberă a construcțiilor promovează utilizarea lemnului în construcții. Există și în România case din lemn, și nu puține.

O inițiativă guvernamentală, cu sprijin financiar sau logistic (lemnul), pentru construcții de dimensiuni mari din lemn poate fi o soluție la acest trend. Dar eu aș lega pentru început asemenea inițiative la nivel național de atingerea unor obiective specifice. Vă dau un exemplu în acest sens: la nivelul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației se derulează programe specifice de investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de creșe și grădinițe. Prin factorii reprezentativi din domeniul forestier s-ar putea face propuneri concrete de proiecte tip de creșe și grădinițe din lemn. Cred că ar fi un exemplu foarte bun și un început extraordinar în crearea unei legături între educația copiilor și acestă resursă inestimabilă pe care țara noastră o are: lemnul pentru construcții.

ForestMania: Ați organizat un Grup de lucru pentru „investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și în îmbunătățirea viabilității pădurilor”. Dați-ne câteva repere concrete despre obiectivele acestui grup.

Adrian Chesnoiu: Am constituit acest Grup de lucru pentru „investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și în îmbunătățirea viabilității pădurilor” pentru a identifica terenurile pe care se fac împăduririle, dar și procentul de puieți existenți până în acel moment, având în vedere impactul major al schimbărilor climatice și necesitatea perpetuării unui mediu înconjurător curat. Majoritatea factorilor implicați la dezbateri au pus în evidență partea birocratică excesivă existentă pentru obținerea unei finanțări, motiv pentru care eu am susținut mereu o debirocratizare faptică pentru a ajuta și a avantaja agricultorii români.

După cum bine știți, terenurile defrișate au crescut și necesită o intervenție urgentă din partea decidenților. În acest sens, Partidul Social Democrat urmează să inițieze un program național de sprijin pentru realizarea de împăduriri ale terenurilor degradate astfel încât să înceapă procedura de plantare cât mai repede cu putință.

ForestMania: Strategia Forestieră Europeană, publicată în iulie, a fost făcută de experții Comisiei fără consultarea statelor membre. A rezultat un document care pune accent pe partea de mediu, conservare, biodiversitate, minimizând importanța socială și economică a pădurii și lemnului, mai ales în comunitățile mici. Care credeți că ar trebui să fie poziția României față de acest document?

Adrian Chesnoiu: Această Strategie a nemulțumit aproape pe toată lumea, în sensul că țările membre s-au trezit cu ea în „plic”. Din câte știu, România și alte 11 state au semnalat îngrijorările privind lipsa dialogului și a consultării și s-au cerut clarificări. Este un drum lung până la implementare și se pot ajusta multe aspecte. Vreau să spun că un document european de asemenea anvergură nu poate opera doar cu obiective sau ținte, ci este nevoie de modalități de implementare, de clarificări privind schemele de finanțare. Chiar și de o nouă filosofie de raportare la pădure prin prisma rolului ei social si economic. Este un drum lung și cine va guverna va avea posibilitatea să ceară lămuriri sau să își exprime puncte de vedere.

Dar ca și în acest caz, România nu își înțelege încă rolul și locul în UE. Am avut acum câteva zile o problemă asemănătoare la dezbaterile din Parlamentul European pe marginea Strategiei Farm to Fork unde din păcate europarlamentarii români din USR nu s-au raliat interesului național al României și nu au votat alături de europarlamentarii PSD și PNL pentru binele fermierilor români, ci împotriva acestora.

Iată cum este posibil ca astfel de strategii europene pot afecta interesul național al statelor membre. Cu atât mai mult cu cât unele strategii, cum este cazul și celei menționate anterior, s-au făcut fără studii de impact sau cu studii care au fost ținute la secret, tocmai pentru că scoteau la iveală probleme fundamentale ce pot apărea în viitor.

Aici cred că este rolul nostru al tuturor factorilor de decizie, să fim mai curajoși în susținerea intereselor sectoarelor de activitate pe care le păstorim, iar la nivel european și internațional, al intereselor poporului român.

Vă asigur pe această cale că sunt o persoană asumată și indiferent cât capital de popularitate pot pierde, susțin ceea ce este mai bine pentru România.

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi