Miniştrii Mediului şi Agriculturii au convenit, în urmă cu câteva luni, ca dezvoltarea sectorului forestier să fie sprijinită prin Planul Naţional Strategic. Astfel, au fost prevăzute 71 milioane de euro pentru investiţii în tehnologii forestiere. Va fi o „gură de oxigen” pentru sector, spune managerul ALSR Forest, Albert Șerban, importator și distribuitor de utilaje forestiere.
„Dacă intră acești bani în sector, mulți vor opta pentru mecanizare. Deja se vede o tendință, în ultimii ani, pentru că maximizează producția. Sigur că așteptările noastre sunt să crească vânzările, dar nu e vorba numai de spre asta. Orice utilaj modern ajută industria. Acești bani din PNS vor fi o gură mare de oxigen pentru sectorul de exploatare. Acum parcul e foarte învechit. Sunt cam 300 de utilaje noi în toată țara, la 4.000 de firme. Asta spune ceva”, a declarat, pentru forestmania.ro, Albert Șerban.
„Nu mai merge cu tractorașul”
În opinia sa, firmele vor trebui să își ia utilaje noi sau second hand. „În Germania și Austria sunt firme de familie, lucrează tatăl, fii, ginerii, verii. Și ei conduc aceste utilaje. Pentru că nu îți dă mâna să lași pe oricine să le conducă, la cât costă. La noi va fi la fel. Avem deja o problemă cu forța de muncă. Un forwarder te scutește de mai mulți angajați pe care, repet, nici nu prea îi ai. Așa că în loc de o firmă cu 20 de inși, ai două utilaje și cinci inși. Cu acești 5 faci treaba pe care o făceai cu 20. Nu mai merge cu tractorașul”, mai spune Șerban.

GPS pe TAF-uri? „GPS-ul nu îți arată ce transportă. Poate duce ciuperci”
Întrebat de inițiativa deputatului USR de Mureș Adrian Giurgiu de a introduce GPS pe TAF-uri, Albert Șerban e de părere că ideea este inutilă.
„Eu zic că se deviază foarte mult… GPS-ul ți-arată pe unde a mers, dacă are un parchet în vârful dealului… dar nu arată lemnul ilegal. Soluția există, e aplicată și se numește SUMAL 2.0. După părerea mea, controlul trebuie făcut la ieșirea din pădure. Pe vremea lui Ceaușescu erau bariere peste tot la ieșire și era acolo un pădurar care cuba tot. Pentru că pe tine te interesează lemnul, nu TAF-ul. GPS-ul nu îți arată ce cară TAF-ul, ce transportă. Poate duce ciuperci. Tot SUMAL-ul e ideea, pentru că el măsoară efectiv volumul de lemn. La utilajele noi este GPS deja instalat. Ajută la localizare, să nu depășești parchetul. Ele au și un fel de GIS, încarcă harta amenajistică, astfel încât vezi efectiv care e parcela unde lucrezi”, a mai explicat managerul ALSER Forest.

Patru forwardere la o singură firmă
Cei de la ALSER au un client special în România, mai exact la Brăila. O firmă românească de prelucrare a lemnului care a achiziționat nu mai puțin de 4 forwardere. Singura companie din țară care are atât de multe. (Având în vedere că prețul e undeva în jurul sumei de 300.000 de euro…).

„Sunt firme mari care exploatează volume mari și care investesc în tehnologie. Cum e această firmă din Brăila, care prelucrează plop. Pentru că dacă ai investit în echipamente, îți permiți să iei mai mult lemn. Ei au strategie bună și oameni buni. Să știți că sunt firme la noi care au și 20 de TAF-uri. Într-adevăr, patru forwardere pentru o țară ca România e mult. Dar e o firmă condusă de un om serios, unul dintre cei mai serioși clienți ai noștri. De-asta a și ajuns aici: prin seriozitatea cu care și-a tratat business-ul. Cei care investesc, au viitor. Cine fentează, nu investește în utilaje, pentru că nu are o strategie pe termen lung. Merge la ciupeală. Deși cu SUMAL nu prea mai ai cum. Se ciupește din ce în ce mai puțin. Dar clienții noștri sunt cei care gândesc pe termen lung, pentru că o astfel de investiție o amortizezi în cinci ani. Nu ai cum, fără strategie”, spune Albert Șerban.
Foto: Alser Forest