La începutul lunii septembrie, președintele Klaus Iohannis lansa în dezbatere publică Raportul „Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România”. Documentul a fost realizat de un grup de lucru compus din experți români din țară și din străinătate și conține maparea provocărilor cheie cu care se confruntă România pe termen scurt, mediu și lung în limitarea schimbărilor climatice, precum și o serie de măsuri menite să răspundă acestora. Grupul a fost coordonat de consilierul de stat Alexandra-Maria Bocșe, care conduce Departamentul Climă și Sustenabilitate din cadrul Administrației Prezidențiale. La solicitarea forestmania.ro, a răspuns la câteva întrebări despre Raport.

Forestmania.ro: Raportul arată că este nevoie de implicare a unor instituții academice în pregătirea funcționarilor publici în domeniul schimbărilor climatice. Urmează ca facultățile de Ecologie / Silvicultură să se implice în această pregătire?

Alexandra-Maria Bocșe: Nu este inclusă în raport o listă exhaustivă a facultăților care se pot implica, dar facultăți cu specializări diverse se pot implica atât în pregătirea funcționarilor publici, cât și în informarea corectă a publicului. Facultățile de Ecologie/ Silvicultură pot contribui la pregătirea funcționarilor când vine vorba despre soluțiile bazate pe natură în răspunsul la schimbările climatice, în special rolul pădurilor în atenuarea și adaptarea la schimbările climatice. Tot pe aceste domenii pot ajuta la informarea publicului cu privire la starea pădurilor din România și măsura în care acestea furnizează servicii ecosistemice pentru români și nu numai.

Forestmania.ro: La ce să ne așteptăm când vorbim despre „Reorientarea către sisteme agrosilvice și agroecologice”?

Alexandra-Maria Bocșe: Discuțiile din subgrupul pe soluții bazate pe natură, care a pregătit și capitolul pe această temă din raport, a identificat nevoia de a îmbina mai bine interesele legate de productivitatea agricolă și extinderea suprafeței de pădure la nivel național.  Raportul de altfel clarifică că „agrosilvicultura presupune diversificarea folosinței terenului prin integrarea vegetației forestiere și culturile agricole. Beneficiile includ combaterea eroziunii solului, îmbunătățirea calității solului prin fixarea azotului, reducerea impactului inundațiilor sau a secetei”. Tot conform raportului, agroecologia „presupune producerea de alimente în echilibru cu natura. Agroecologia folosește cunoștințele fermierilor locali și încurajează diversitatea culturilor și a soiurilor.”

Forestmania.ro: „Reîmpădurirea cu copaci nepotriviți în locuri nepotrivite poate duce la reducerea biodiversității”. Este acest punct determinat de specialiștii în silvicultură?

Alexandra-Maria Bocșe: În elaborarea materialului lansat în dezbatere publică au fost integrate puncte de vedere din domeniul silviculturii. În afară de asta, în procesul de extindere a suprafețelor de pădure la nivel național trebuie să ținem cont de nevoia de a alege pentru împădurire specii adecvate unui anumit tip de sol/ condiții meteo locale, în cazul ultimelor inclusiv de modul în care acestea vor fi afectate de schimbările climatice. Astfel ne asigurăm că vom avea păduri reziliente care vor crea habitate pentru varii specii susținând biodiversitatea.

Forestmania.ro: Enumerați câteva persoane care au făcut parte din Grupul de lucru.

Alexandra-Maria Bocșe: Lista este disponibilă la finalul raportului. În procesul dezbaterii publice am primit puncte de vedere și de la alți experți/ diverse organizații.

Forestmania.ro: În Raport se vorbește mult despre tranziția spre verde, economie verde etc, dar lipsesc referirile la construcțiile din lemn, care în toată lumea au un avânt puternic. De ce nu sunt menționate în Raport aceste construcții și nici intenția ca lemnul să fie utilizat într-o anumită proporție în clădirile publice?

Alexandra-Maria Bocșe: Raportul nu intră în detalii despre materiale de construcții specifice, însă vorbește foarte clar despre nevoia de a stabili parteneriate pentru climă și a elabora planuri pentru decarbonizare sectorială actualizate, până în 2023. Unul dintre aceste planuri se referă la decarbonizarea în sectorul încălzirii și răcirii clădirilor (publice și nu numai). În acest context se poate face o evaluarea mai adecvată a oportunității utilizării lemnului în construcții. Știm însă că lemnul utilizat în construcții, mobilă, jucării etc. captează carbon și produsele din lemn au o durată de viață îndelungată.

Forestmania.ro: Când vorbți despre „influenceri”, la cine vă referiți?

Alexandra-Maria Bocșe: Ne referim la persoane care au abilitatea de a-i influența pe alții (cum se raportează la o problemă, cum se comportă etc.), foarte des prin utilizarea social media pentru a ajunge la cei pe care îi influențează.

Forestmania.ro: Când Raportul menționează „fonduri verzi”, putem înțelege că un constructor din case din lemn va beneficia de programe de finanțare? Dar firmele de exploatare forestieră care utilizează echipamente prietenoase cu mediul?

Alexandra-Maria Bocșe: În funcție de finanțator, pot exista variații când vine vorba de ce se califică a fi o investiție care beneficiază de finanțare verde. Sursele de finanțare verde sunt multiple, cum ar fi fondurile europene, finanțare de la instituțiile financiare internaționale, finanțare privată etc. Pentru a oferi un ghidaj, Uniunea Europeană a avansat așa-zisa taxonomie pe finanțare sustenabilă (Regulamentul UE 2020/852 din 18 iunie 2020), oferind companiilor, investitorilor și factorilor decizionali definiții adecvate pentru care activități economice pot fi considerate durabile din punctul de vedere al mediului.

Forestmania.ro: „Reducerea sărăciei energetice și asigurarea accesului la energie la costuri accesibile pentru toți consumatorii prin sprijin financiar acordat consumatorilor vulnerabili și cetățenilor fără acces la rețelele de energie electrică și/sau gaz natural” este una din direcții. Cum se va pune în practică acest lucru, concret?

Alexandra-Maria Bocșe: Raportul face referire și la „încurajarea eficienței energetice, inclusiv prin sprijin financiar pentru renovarea clădirilor și reducerea de consum a energiei în special pentru consumatorii vulnerabili; implementarea de noi tehnologii, noi modele de afaceri și noi reglementări, cum ar fi instalarea de kituri solare fotovoltaice cu baterii de stocaj a energiei electrice.”

Forestmania.ro: „Includerea în atribuțiile comitetelor pentru situații de urgență de la nivelul unităților administrative teritoriale (UAT) de atribuții privind adaptarea locală la schimbările climatice”. Despre ce atribuții este vorba?

Alexandra-Maria Bocșe: Vorbim, de exemplu, de răspunsul rapid la anumite situații de urgență generate de fenomene meteo extreme despre care rezultatele modelărilor climatice ne arată că vor avea loc tot mai des în contextual accelerării schimbărilor climatice (caniculă prelungită vara cu impact asupra sănătății publice, precipitații abundente în intervale scurte care cresc riscul de inundații etc.). Raportul nu include o listă exhaustivă, atribuțiile urmând a fi fixate după identificarea mai precisă a impactului schimbărilor climatice la nivel local, cu sprijinul experților.

Membrii Grupului de lucru

Vă prezentăm lista experților care au făcut parte din Grupul de lucru al acestui Raport, cu precizarea că niciun cadru didactic de la facultățile de Silvicultură nu fac parte din el.

„Această listă include persoane care au participat la activitatea grupului de lucru și au contribuit cu idei sau puncte de vedere pentru unul sau mai multe capitole din raport. Contribuțiile au variat în funcție de experiența și cunoștințele deținute, dar și în funcție de disponibilitate. Activitatea în cadrul grupului de lucru nu a fost remunerată. Membrii grupului de lucru sunt prezentați cu afilierea pe care au avut-o în momentul contribuției la grup și raport, în 2022. Grupul de lucru a generat idei incluse în acest raport sub coordonarea Departamentului Climă și Sustenabilitate al Administrației Prezidențiale:

· Bocșe Alexandra, Consilier de Stat, Departamentul Climă și Sustenabilitate

· Ocenic Elena, Consilier, Departamentul Climă și Sustenabilitate (primcoordonator al raportului)

Membri ai grupului:

· Acs Andrei, Specialist, Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor; Membru, Consiliul Director al Federației Natura 2000

 · Ajtai Nicolae, Decan, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca

· Arpad Todor, Conferențiar universitar și conducător de doctorat, Facultatea de Științe Politice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA)

· Bojariu Roxana, Coordonatorul grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică, Administrația Națională de Meteorologie (ANM); punct focal al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) în România

· Borbély László, Consilier de Stat, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Guvernul României

· Bușoi Cristian-Silviu, Deputat în Parlamentul European; Președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE)

· Buteică Alexandru Cosmin, Specialist pe probleme de mediu, Banca Mondială, Biroul din România

· Carabaş Angela, Șef serviciu, Direcția generală pregătire ECOFIN, Ministerul Finanțelor Publice

· Ciumașu Ioan Manuel, Cercetător senior și Lector, Université ParisSaclay/Université de Versailles, Observatoire de Versailles, Franța 206/207

· Cojoianu Theodor, Profesor Asociat în Finanțe Sustenabile, Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie

· Constantinescu Norela, Șefă, Departament Inovare, Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport de Energie Electrică (ENTSO-E); Vicepreședintă, Platforma Europeană de Tehnologie și Inovare pentru Rețele Inteligente pentru Tranziția Energetică (ETIP SNET)

· Covatariu Andrei, Expert digitalizare în energie, Comisia Economică a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE)

· Croitoru Adina-Eliza, Profesor universitar, Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie

· Daia Mirona Veronica, Director, Direcția Politici Industriale și Competitivitate, Ministerul Economiei

· Dimitriu Delia, Cercetător, expert în combaterea schimbărilor climatice, Manchester Metropolitan University

· Dudău Radu, Președinte și Co-fondator, Energy Policy Group; Conferențiar la Universitatea București

· Duțu Mircea, Director, Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române; Președinte, Universitatea Ecologică din București

· Elisei Sorin, Liderul practicilor de energie și sustenabilitate, Deloitte România

· Ersek Vasile, Associate Professor, Departamentul de Geografie și Științe Ambientale, Northumbria University, Anglia

· Foghiș Adrian, Secretar de Stat, Ministerul Transporturilor, responsabil de transport sustenabil

· Gioară Bogdan, Fondator și Președinte, Asociația REPER 21

· Hulea Orieta, Director General, WWF România

· Iosiper Tatiana, Reprezentant cu însărcinări speciale pentru energie și diplomație climatică, Ministerul Afacerilor Externe

· Jalea Alina, Prim-colaboratorul Ambasadei României în Danemarca, diplomat cu expertiză pe climă și tranziția energetică

· Kudor George, Director executiv, Federația Coaliția Natura 2000, România

· Mangalagiu Diana, Profesor la Environmental Change Institute, Universitatea din Oxford, Marea Britanie, Sciences Po Paris și NEOMA Business School, Franța

· Marcu Andrei, Fondator și Director Executiv, European Roundtable on Climate Change and Sustainable Transition (ERCST) 207/207

· Mîndrescu Marcel, Conferențiar universitar și conducător de doctorat, Departamentul de Geografie, Universitatea Suceava; Fondator și Președinte, Asociația de Geografie Aplicată Geoconcept

· Murafa Corina, Co-lider, Ashoka România

· Nagy-Bege Zoltan, Vicepreședinte, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)

· Neagu Florian, Director Adjunct, Direcția Stabilitate Financiară, Banca Națională a României (BNR)

· Nicodim Gherghița, Șef Serviciu, Schimbări Climatice, Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor

· Nicolescu Răzvan, Membru, Consiliul de Conducere al Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT)

· Pál Rozália, Economist, Departamentul de Economie, Banca Europeană de Investiții (BEI)

· Popescu Elena, Director General, Direcția Generală Politici Energetice și Green Deal, Ministerul Energiei

· Racolța-Cruceru Ștefania, Associate Director, Head of EU Green Finance & Climate Analytics, Departamentul Green Economy and Climate Action al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD)

· Stamate Amalia, Economist Senior, Direcția Stabilitate Financiară, BNR

· Știrbăț Liviu, Șef adjunct, Unitatea de Adaptare la Schimbările Climatice, Direcția Generală Politici Climatice, DG CLIMA, Comisia Europeană

· Toma Valentin-Veron, Șeful Departamentului de Antropologie Socială și Culturală, Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”, Academia Română

· Varlam Mihai, Director General, Institutul Național de CercetareDezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice (ICSI).

Raportul poate fi consultat AICI.