Toată lumea știe că fostului președinte comunist Nicolae Ceaușescu îi plăcea vânătoarea. Și astăzi, în multe zone din țară, vedem cabanele în care venea la vânat, cu suita de aghiotanți sau cu diplomați străini. Una dintre ele se află în orașul Covasna și este administrată de SPP. Arată bine!

Ioan Cotici, fost pădurar și șef de district la Ocolul Silvic Comandău, a fost de câteva ori la vânătoare de urs cu Ceaușescu. Își amintește multe detalii și l-am rugat să ne împărtășească și nouă câteva.

„Venea și dădea mâna cu noi toți. Apoi stătea lângă noi, pe scaune, în foișor. Ne întreba de direcția vânatului. Aveam o lanternă cu care îi luminam calea, la plecare, până la mașină. Să știți că era un trăgător foarte bun! Cu siguranță se antrena, cu aghiotanții lui, trăgea la țintă. Carabina lui era foarte bine reglată. El nu împușca niciodată ursoaice sau urși mici, doar din cei mari”, își amintește Ioan Cotici.

Bineînțeles că nu era chiar așa  simplu să participi la acea vânătoare. Erau controlați până la piele, să nu aibă vreo armă sau vreun obiect care ar fi putut deveni un risc pentru „tovarășul”. Ceaușescu era însoțit de peste 20 de persoane, venite de la București, și care îi asigurau paza. Unii aveau la mână ceasuri speciale.

„Hai, Lenuțo, să vezi ursul!”

„Într-o zi, când stăteam să așteptăm să apară ursul, unul dintre aghiotanți a vorbit la acel ceas, care probabil funcționa ca o stație de emisie-recepție. A spus că vine la mașină. Cumva, să fie pregătiți de plecare, că venea șefu’. Am mai stat ce am mai stat și apoi am plecat cu toții, că ursul nu a apărut. Când ne-am apropiat de șosea, erau vreo 20 de mașini pregătite… La care Ceaușescu, văzând aglomerația, le-a zis nervos: „Paștele mamii voastre! De-aia n-a venit ursul!”

Într-o altă zi, după vânătoare, ne-am dus dimineață să îi ducem ursul, la cabană. Îl urcasem în camionetă și l-am dus. Se fotografia cu el, îi plăcea tare mult să aibă amintiri cu urșii împușcați. Și din cabană o vedem ieșind și pe Elena Ceaușescu. El, bucuros, îi zice: Hai Lenuțo să vezi ursul! Și ea, cu o voce cam de mahala, i-a răspuns: Du-te dracu cu ursul tău! Eu am venit să iau aer!”, își amintește, râzând, nea Ion Cotici.

Manea Mănescu: „Adu mostră!”

La vânătoare venea uneori și Manea Mănescu, pe vremea aceea prim ministru al Partidului Comunist Român. El nu era un bun trăgător. Și cei de la fondul de vânătoare erau pregătiți. În plus, regulile nu erau atât de stricte aici, puteai avea cu tine anumite obiecte, chiar și briceag, cuțit.

„Stătea la pândă și eu mă duceam să văd unde apare ceva, apoi anunțam prin stație. Și la un moment dat văd un cerb, le spun. Ei zic să stau acolo, că vin. Trage Manea Mănescu și cerbul n-a pățit nimic. S-a uiat puțin surprins de zgomot și apoi a plecat. Dar noi știam că trebuie să îi spunem că a nimerit. Am transmis prin stație: Obiectivul a fost atins. Că nu aveai voie să pronunți cuvinte ca urs, cerb… Și Manea Mănescu a zis Adu mostră! Ce însemna asta? Urme de sânge… Am scos cuțitul, m-am tăiat un pic, am lăsat să curgă sânge pe niște frunze și o piatră, le-am luat și i le-am dus… Când le-a văzut un coleg de-al meu a zâmbit. Apoi mi-a zis, când ne îndepărtam: Unde ți-ai făcut tăietura?”, ne mai împărtășește Ioan Cotici.

Depozite de blănuri la Muzeul Posada

Multe dintre blănurile urșilor împușcați de Ceaușescu au stat, ani buni, la complexul Scroviștea, situat la puțin peste 30 de kilometri de București. După cum relatează Reporter Global, Scroviștea e un mic paradis. Pe lângă clima blândă, pădurile sunt ca o pânză protectoare a domeniului prin care trece o salbă de lacuri naturale. Aici își au habitatul specii rare de păsări, cum sunt egretele mici și cormoranii pitici, stârcul roșu și alte vietăți, precum țestoasele de baltă. Într-un asemenea loc, Carol I a pus piatra de temelie a unei cabane de vânătoare. Regele Ferdinand a construit mai multe anexe, iar Regina Maria, cu stilul său unic, a extins pavilionul la un adevărat palat, cu 102 camere. Ceaușescu, ahtiat după vânătoare și pescuit, a pus imediat ochii pe Scroviștea.

A demolat multe dintre anexe și a construit patru vile și o cramă, în stilul epocii comuniste, cu linii rigide, care ascund fastul din interior. După 1990, domeniul Scroviștea a fost preluat de RAAPPS, regia autonomă a protocolului de stat, care gestionează în prezent domeniul de la Scroviștea. Dar blănurile de urs de aici au ajuns la Muzeul Cinegetic Posada. Sunt sute, împărțite în mai multe depozite.

Blănurile au nevoie de condiții speciale: nici prea multă umezeală, nici prea puțină, adică nu trebuie să depășească 65%. E nevoie să fie aspirate, se face periodic dezinsecție, se menține o anumită temperatură (între 18 și 24 de grade).

Cabane de vânătoare

Tot în județul Covasna e și Kormo Residence, privată. Cabana de vânătoare a fost construită în 1984, sub supravegherea cuplului Ceaușescu, care a ales amplasamentul datorită frumuseții împrejurimilor. Casa s-a păstrat în forma sa originală.

În holul de la parter există o colecție de fotografii despre momentele pe care Ceaușescu le-a petrecut aici și poate fi admirată și o colecție de trofee. Două dintre armele lui se regăsesc tot aici, în stare originală. Una dintre ele este decorată cu aur.

Dar multe dintre cabanele de vânătoare pe care le are în administrare Romsilva l-au găzduit și pe Nicolae Ceaușescu.

Un exemplu: Cabana de vânătoare din Poieni – Dobrovăț, Iași. A devenit una dintre cele mai căutate locații de către cei care vor să facă nunți sau petreceri în natură. Există însă și posibilitatea desfășurării de activități legate de vânătoare, observații vânat, plimbări pe jos, cu căruța, etc.

Cât despre pădurarul Ioan Cotici, am mai scris despre el și munca lui în pădure, AICI.

Foto arhivă Nicolae Ceaușescu: Fototeca Online a comunismului românesc