Asociația Forestierilor din România (ASFOR) și-a transmis poziția oficială după ce, pe 23 septembrie, organizații de mediu au cerut Uniunii Europene să elimine factorul de emisie zero pentru biomasa lemnoasă din piața de carbon. ASFOR susține reguli stricte pentru lemnul de calitate, dar cere menținerea regimului actual pentru biomasa sustenabilă și finanțarea a două programe pentru încălzirea rurală. Am pus poziția asociației în contextul datelor, al legislației și al costurilor.
Ce cer organizațiile de mediu
Organizațiile de mediu susțin că tratarea arderii lemnului drept neutră climatic slăbește obiectivele climatice ale UE și supraestimează contribuția pădurilor la absorbția carbonului. Cererea vine după publicarea, pe 17 iulie 2026, a propunerii Comisiei Europene de revizuire a EU ETS, aflată acum în negociere între statele membre. Solicitări similare, inclusiv scoaterea biomasei lemnoase din sursele regenerabile, au fost reluate și în spațiul public din România.
Ce spune ASFOR
În comunicatul transmis presei, ASFOR arată că legislația europeană limitează deja utilizarea energetică a lemnului de calitate: Directiva RED III interzice sprijinul financiar direct pentru buștenii de gater, lemnul rotund industrial, cioate și rădăcini, iar în EU ETS factorul de emisie zero se aplică numai biomasei care îndeplinește criteriile de sustenabilitate.
„Solicitarea de eliminare a biomasei lemnoase din sursele regenerabile nu ține seama de realitatea românească. Aproximativ 3,5 milioane de gospodării se încălzesc cu lemne, iar pentru multe comune biomasa forestieră este singura resursă energetică locală, într-un moment în care motorina a atins un maxim istoric. Poziția ASFOR susține reguli stricte pentru lemnul de calitate și, totodată, dreptul comunităților rurale la energie produsă din resurse proprii”, a declarat Dr. ing. ec. Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR.
Asociația solicită autorităților:
- menținerea, în negocierile privind revizuirea EU ETS, a regimului actual pentru biomasa care îndeplinește criteriile de sustenabilitate, cu întărirea controlului aplicării acestora;
- completarea definiției lemnului rotund industrial din OUG nr. 59/2025 cu criterii silvice naționale și aplicarea restrictivă a derogărilor de la principiul cascadei;
- finanțarea programului „Rabla pentru sobe”, aprobat prin Ordinul ministrului mediului nr. 606/2025 și în prezent nefinanțat;
- adoptarea programului național „1 sat – 1 MW” pentru instalații de cogenerare pe biomasă forestieră reziduală la nivel local.
Comunicatul integral și poziția ASFOR:
III. De unde vine lemnul ars în UE
Raportul JRC din 2021, The use of woody biomass for energy production in the EU, pe date din perioada 2009–2015:
| Sursă | Pondere în bioenergia lemnoasă UE |
|---|---|
| Biomasă secundară (rumeguș, coajă, așchii, leșie neagră, lemn post-consum) | 49% |
| Biomasă primară, din care lemn rotund industrial 4%, restul în principal lemn de foc | 37% |
| Sursă neidentificată (probabil primară, după autori) | 14% |
Ce prevede legislația europeană
RED III (Directiva 2023/2413):
- interzice sprijinul financiar direct pentru bușteni de gater, bușteni de furnir, lemn rotund industrial, cioate și rădăcini; beneficiile fiscale nu sunt considerate sprijin direct;
- nu permite sprijin nou pentru electricitatea din biomasă forestieră produsă în centrale doar-electricitate, cu excepția regiunilor de tranziție justă dependente de combustibili fosili solizi, a regiunilor ultraperiferice și a instalațiilor cu captare și stocare a carbonului;
- introduce cascada obligatorie în schemele de sprijin: produse, prelungirea duratei de viață, reutilizare, reciclare, bioenergie, eliminare;
- aplică pragurile de sustenabilitate de 7,5 MW pentru combustibilii solizi și 2 MW pentru cei gazoși.
EU ETS: din 2023, factorul de emisie zero se aplică doar biomasei care îndeplinește criteriile de sustenabilitate și de reducere a emisiilor. Biomasa care nu le îndeplinește, sau nu le poate dovedi, este contabilizată ca un combustibil fosil.
Pozițiile instituțiilor europene, invocate de ASFOR
- Consiliul UE, 17 martie 2026: concluziile privind Strategia pentru bioeconomie cer implementarea eficientă a criteriilor de sustenabilitate deja existente în legislația Uniunii. Organizațiile proprietarilor de păduri (CEPF, Copa-Cogeca) le citesc ca pe o confirmare că nu se introduc criterii suplimentare obligatorii și că principiul cascadei rămâne un principiu director.
- Tribunalul UE, 18 martie 2026, cauza T-575/22: a respins acțiunea a șapte ONG-uri de mediu care contestau includerea gospodăririi pădurilor și a bioenergiei forestiere printre activitățile sustenabile din taxonomia verde. Hotărârea poate fi atacată la Curtea de Justiție.
- Comisia Europeană, 17 iulie 2026: propunerea de revizuire a ETS integrează eliminările permanente de carbon, deschizând calea pentru bioenergia cu captare și stocare (BioCCS).
Transpunerea în România: OUG nr. 59/2025
OUG nr. 59/2025 (MO nr. 1035 / 7 noiembrie 2025) completează OUG nr. 163/2022 și preia definiția europeană a lemnului rotund industrial, fără praguri naționale de diametru. Derogările de la cascadă pot fi cerute în două situații:
- Securitatea aprovizionării. Derogarea e solicitată de ministerul de resort și aprobată de Ministerul Mediului.
- Lipsa unei industrii locale capabile să dea lemnului o valoare mai mare. Se aplică doar lemnului din rărituri și din prevenirea incendiilor, din exploatările de recuperare după perturbări naturale și sortimentelor nepotrivite instalațiilor locale.
Ministerul Mediului notifică anual Comisia. Prin comparație, Polonia a fixat din 2025 un prag concret: sprijinul public în energetica profesională se limitează la lemnul sub 7 cm, la resturi și la deșeurile de prelucrare. Aici se leagă a doua cerere ASFOR, cea privind criteriile naționale.
Chiuveta de carbon
Potrivit inventarelor raportate la EEA, absorbția medie a pădurilor UE a scăzut cu aproximativ 27% în 2020–2022 față de 2010–2014. Studiul Migliavacca, Grassi et al. (Nature, 2025) identifică drept cauze creșterea recoltărilor, perturbările naturale și mortalitatea, creșterea redusă din cauza secetei și caniculei, precum și îmbătrânirea arboretelor. Autorii notează că ponderea fiecărei cauze rămâne adesea incertă.
Încălzirea rurală: cifre și cele două programe cerute de ASFOR
Gospodării. Expunerea de motive a Legii nr. 168/2026 estimează că circa 45% din gospodării la nivel național și aproape 90% în rural se încălzesc cu lemne, în jur de 3,5 milioane. Datele detaliate se găsesc în RPL 2021, tabelele 8.9 și 8.23.
Legea nr. 168/2026 privind decarbonizarea încălzirii și răcirii (MO nr. 647 / 5 august 2026, în vigoare din 8 august 2026) este jalonul 128 din PNRR, Componenta 6, Reforma 5. Vizează înlocuirea progresivă, până în 2040, a unităților de încălzire pe biomasă forestieră sau combustibili fosili solizi mai vechi de 10 ani sau cu randament sub 65%. Programele sunt voluntare, cu ținte cumulate de 50.000 de unități până în 2030, 100.000 până în 2035 și 250.000 până în 2040. Prioritatea o au pompele de căldură, geotermalul, solarul și cogenerarea de înaltă eficiență pe surse regenerabile.
„Rabla pentru sobe”, program AFM propus de ASFOR (Ordinul MMAP nr. 606/2025):
| Parametru | Valoare |
|---|---|
| Beneficiari | proprietari din 948 de UAT-uri montane (Legea 197/2018), prin primării |
| Sprijin | 70% din costul eligibil, maximum 10.000 lei/aparat; coșul de fum eligibil în limita a 2.000 lei |
| Aparate | sobe, termosobe, șeminee, termoșeminee pe lemne, peleți sau brichete, max. 35 kW |
| Performanță minimă | randament ≥80%; PM <40 mg/m³, CO <1.500 mg/m³, NOx <300 mg/m³ (Ecodesign) |
| Stadiu | ghid aprobat în martie 2025, înscrieri pentru primării în 31 martie – 11 aprilie 2025; programul a rămas nefinanțat, fondurile fiind direcționate spre alte priorități |
Ghidul ASFOR pentru aplicare: https://asfor.ro/2025/03/20/ghid-rabla-pentru-sobe
„1 sat – 1 MW” este o propunere de politică publică ASFOR, lansată în noiembrie 2023 și reluată la Green Energy Expo (martie 2026) și în propunerile ASFOR pentru programul de guvernare (21 septembrie 2026). Prevede câte o centrală de cogenerare de minimum 1 MW termic pe UAT, alimentată cu tocătură și resturi locale, dimensionată după amenajamentul silvic, pentru clădirile publice și, prin extindere, pentru gospodării. Deocamdată nu există o linie de finanțare dedicată. Instituțiile publice pot depune însă, între 28 septembrie și 20 noiembrie 2026, cereri de finanțare la AFIR pentru producerea și stocarea energiei regenerabile, din două programe în valoare totală de 650 de milioane de euro.
Cât costă căldura. Estimările ASFOR, publicate în propunerile pentru programul de guvernare, și cele prezentate de Topenergy la Ziua Forestierului 2026:
| Combustibil | Cost estimat |
|---|---|
| Tocătură locală | ~150 lei/MWh |
| Peleți | ~290 lei/MWh |
| Gaz | ~380 lei/MWh |
| Motorină / CLU | ~580 lei/MWh |
Sunt estimări, nu tarife reglementate. Motorina a atins în septembrie 2026 un maxim istoric, aproape 11 lei litrul.
Ce au făcut alte state
- Țările de Jos (2022): au oprit subvențiile pentru centrale noi pe biomasă, cu excepția căldurii industriale de temperatură înaltă.
- Polonia (2025): a redefinit lemnul energetic, iar lemnul valorificabil industrial nu mai poate fi ars în energetica profesională. Sobele casnice nu sunt afectate.
- Franța: prin legea de planificare energetică din 2023 a scos electricitatea din biomasă din schema de sprijin și a redus stimulentele pentru aparatele casnice pe biomasă.
Niciunul dintre aceste state nu a scos biomasa din regenerabile.
Analiza de opinie a președintelui ASFOR
