Asociația Forestierilor din România (ASFOR) a publicat o analiză a primilor cinci ani de funcționare a sistemului SUMAL, construită pe baza hotărârilor judecătorești pronunțate în litigiile privind circulația materialelor lemnoase. Documentul propune o evaluare echilibrată a unuia dintre cele mai discutate instrumente din sectorul forestier. Sistemul a devenit obligatoriu de la 1 februarie 2021.
Potrivit ASFOR, sistemul își îndeplinește rolul acolo unde există intenție de fraudă. Asociația arată că instanțele mențin sancțiunile în cazurile de oprire intenționată a datelor mobile, de fotografii realizate de pe ecranul altui dispozitiv în locul încărcăturii reale sau de descărcare în altă locație decât cea înscrisă în aviz. ASFOR notează că România dispune astăzi de o infrastructură de trasabilitate cu peste 92.000 de utilizatori și aproximativ 20.000 de avize emise zilnic.
Analiza semnalează însă și o problemă structurală. O serie de litigii, susține asociația, privesc operatori cu documente legale de proveniență, al căror material lemnos a fost reîncadrat drept „fără proveniență” pe temeiuri administrative. Printre cauzele invocate se numără depășirea pragului de volum fără înregistrare, indisponibilitatea aplicației la momentul transportului, imposibilitatea înregistrării persoanelor fizice până în mai 2022 și diferențele rezultate din toleranța de măsurare. În aceste cauze, arată ASFOR, instanțele au anulat procesele-verbale.
Asociația leagă aceste litigii de instabilitatea normativă din ultimii ani. Un exemplu, susține ASFOR: până la 20 aprilie 2022, depășirea pragului de 20 mc fără înregistrare nu era sancționată expres ca lemn „fără proveniență”; consecința a fost introdusă abia prin HG 512/2022. Asociația invocă, printre alte inadvertențe, și trecerea reperului de la „12 luni consecutive” la „an calendaristic”, precum și imposibilitatea, până în mai 2022, ca persoanele fizice să se înregistreze efectiv ca transportatori profesioniști. Divergențele de practică au fost tranșate, potrivit ASFOR, prin Decizia nr. 45/2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În contextul lansării în dezbatere publică a sistemului SUMAL 3.0, cu analiză de risc prin inteligență artificială și interconectare cu RO e-Transport, președintele ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă, a subliniat că asociația a susținut consecvent digitalizarea trasabilității și își dorește un sistem mai bun, nu mai puțin control. El a adăugat că noul mecanism trebuie să distingă frauda de eroare — fie că e vorba de o tehnicalitate, fie de o disfuncționalitate a programului independentă de operator — cu atât mai mult cu cât noul Cod silvic aduce noi răspunderi penale în domeniu.
Pentru ASFOR, integrarea proporționalității sancțiunii și a prezumției de bună-credință pentru materialul lemnos însoțit de documente de proveniență apare ca o condiție firească a unui sistem care funcționează corect. Analiza completă este disponibilă pe asfor.ro.
