Pe 12 noiembrie 2023, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a oficiat slujba de sfințire a unui nou lăcaș de cult – Biserica „Sfântul Ierarh Grigorie Teologul” din cătunele Muntele Săcelului – Moara de Pădure – Frăsinet, comuna Băișoara, județul Cluj.
Potrivit unui comunicat al Mitropoliei, construcția noii biserici din lemn a început în toamna anului 2015 și a venit ca o necesitate resimțită de credincioșii din cătunele Muntele Săcelului, Moara de Pădure și Frăsinet. Drumul pe care îl aveau de străbătut până la vechea biserică, din deal, era extrem de greu, mai cu seamă toamna târziu și iarna.
Biserica veche s-a clădit sus pe munte, acolo unde în anii `80-`90 se găsea vechea vatră a comunității, ce număra aproximativ 250 de persoane. Cu timpul zona s-a depopulat, iar credincioșii rămași în cătune au fost nevoiți să străbată pe jos aproximativ 3 km de drum forestier, care, mai ales iarna, era impracticabil. Astfel, la dorința lor s-a reușit construirea unei noi biserici, fiind pusă sub ocrotirea Sfântului Ierarh Grigorie Teologul, Arhiepiscopul Constantinopolului. În anul 2019, cu prilejul hramului, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei a binecuvântat lucrările efectuate la noul lăcaș de slujire și a oficiat prima Sfântă Liturghie.
Lăcașul de cult a fost ridicat din lemn de brad, pe talpă de stejar, având o suprafață de 90 mp. Biserica din lemn se descoperă prin adoptarea unei tipologii neconforme bisericilor de lemn din zona Transilvaniei. Modelului navă cu boltă cilindrică şi turn peste pronaos, i se contrapune o structură de factură răsăriteană, în plan cruciform, specifică bisericilor de zid. Cupola centrală este realizată din 8 segmente sferice, înălţată peste cele 4 bolţi cilindrice ale braţelor crucii. Structura este realizată din bârne de brad, peste o talpă de stejar, arhitectura purtând semnătura lui Călin Chifăr şi Gheorghe Chistol. Constructori au fost meşterii populari Urdă Vasile şi Benţa Ioan, iconostasul din lemn de stejar a fost realizat de Stelian Moldovan şi împodobit cu icoane pictate de Gabriel Solomon, lambrierea pereţilor interiori a fost executată de către Iosif Ţara, policandrele şi obiectele din fier forjat de Dorian Bârdaşu.
Amenajarea interioară încearcă să găsească o măsură între interioarele cu specific popular şi interioarele bisericilor de zid cu o pictură bizantină cu accente gotico-transilvănene, iar iconostasul şi mobilierul reinterpretează modelele populare. Corpurile de iluminat, realizate din fier forjat şi cupru, încearcă să recupereze atmosfera de odinioară a unei lumini exclusiv naturale.
Sursa: Mitropolia Clujului
Mai multe imagini, AICI.
