Universitatea Sapientia înseamnă peste 2.000 de studenți care învață în limba maghiară în patru orașe din Transilvania: Miercurea Ciuc, Târgu Mureş, Cluj-Napoca și Sfântul Gheorghe. Printre programele de studii se numără și Silvicultura. Iar printre studenții de la Silvicultură este și Opra Boglárka, singura fată din anul 3 de la sucursala din Sfântu Gheorghe.
Boglárka e nume de floare și se traduce, din maghiară, „Năsturel”. Prietenii îi spun însă „Bogy”.
Tânăra despre care vă povestim astăzi s-a născut în comuna Zăbala din județul Covasna. În spatele casei avea grădina, pârâul și apoi pădurea. Fire băiețoasă, de mică lua câinele cu ea și o pornea printre arbori. Se jucau mai mulți copii – verișori și vecini. Stăteau cu orele în pădure. Natura o fascina. Apoi, adolescentă fiind, simțea poezie în culorile schimbătoare ale frunzelor, în iarbă sau în steluțele de zăpadă… A decis să meargă la liceul de arte plastice.
După liceu, nu a vrut să meargă la facultate imediat. A vrut să aibă timp să se gândească ce vrea să facă în viață…
„Am lucrat în mai multe domenii. De exemplu, am lucrat la o bancă. Mi-am dat seama repede că nu e de mine, că nu sunt o persoană potrivită într-un mediu cu bani și asigurări. Mi-am creat prieteni și pasiuni noi, mai aparte… Una dintre ele – drumețiile montane. Am ajuns în toate masivurile din România. O altă pasiune sunt caii… Deci mereu ceva legat de natură”.
Pe lângă cai și munte, îi place snowboard-ul. Și în general îi place orice are un strop de risc, de aventură, orice presupune curaj.
Gândul de a avea un loc de muncă în pădure i s-a părut genial. Silvicultura a devenit cea mai potrivită opțiune. Ce au spus părinții?
„Tata mi-a zis că ar fi bine să îmi dau odată seama că sunt fată! Fiind singură la părinți, mereu își face griji. Am și hobby-uri puțin mai riscante. Acum doi ani am căzut de pe cal și mi-am fracturat umărul, iar de atunci își face și mai multe grij. Dar… are încredere în mine și este mândru că îmi urmez visele. S-a împăcat și cu ideea că vreau să fiu vânător, chiar mi-a promis că de la el am să primesc prima mea armă de vânătoare. Mama este mereu mândră de mine și mă susține. Am părinți extraordinari, care mi-au oferit totul din nimic”, ne-a mărturisit Boglárka.
Centrul de studii Sapientia de la Sfântu Gheorghe funcționează, din 2015, ca o extensie a Facultății de Științe Tehnice și Umaniste din Târgu Mureș. Au 17 laboratoare de specialitate, 3 săli de curs și seminar și o bibliotecă bogată. În prezent, este singurul loc din România în care cursurile de inginerie agricolă și forestieră sunt predate în limba maghiară.
Când Bogy a venit aici în anul I erau în jur de 30 de colegi. Au mai rămas 13, pentru că restul s-au retras. Ea e încă acolo, așa cum a fost din prima zi. Și e convinsă că va fi până la absolvire.
Nu i-a fost ușor să fie parte a unei întregi grupe de băieți. Chiar și unii profesori s-au uitat un pic mai atent la ea, găsind ciudat să aibă o fată studentă la silvicultură. Ba unii i-au spus că nici măcar nu e mai voinică… Dar aparențele sunt înșelătoare. E o „floare” doar cu numele. În realitate, e o tipă foarte puternică.
Am întrebat-o de ce au renunțat jumătate dintre colegi?
„Părerea mea e că au crezut că o diplomă de inginer silvic se obține ușor. Și-au dat seama repede că nu este așa. Silvicultura este o facultate grea. Am rămas cei care ne dorim cu adevărat asta și… încercăm să dăm ce-i mai bun din noi”, ne-a răspuns ea.
După ce va absolvi cei 4 ani de Silvicultură, vrea să continue cu un master la Facultatea de Silvcultură și Exploatări Forestiere Brașov. Ne-a spus că are planuri mari.
„Vreau să ajung un nume în silvicultură, mai exact în cercetare. Iubesc dintotdeauna pădurea și sunt tot timpul curioasă să aflu ceva nou despre ecosistemul forestier. În opinia mea, putem gestiona și conserva cel mai bine un lucru pe care îl cunoaștem. Eu sunt acum în această fază de cunoaștere și îmi doresc să mă dezvolt”.
Dendrocronologie și insecte
Bogy are două mari pasiuni, când vine vorba de silvicultură. Dendrocronologia și insectele. S-a apucat deja de o temă de cercetare pentru licență. Studiază habitate de insecte într-o pădure cvasivirgină și într-una administrată. Mai exact: Studiu comparativ al comunității de artropode din păduri cvasivirgine și păduri cultivate, cu o atenție deosebită asupra păianjenilor (Clasa Arachnida: Ordinul Araneae). A instalat capcane în sol și așteaptă… Apoi va studia în laborator rezultatele.
Unde se vede în viitor?
Deocamdată nu se gândește unde va lucra. Se uită însă cu interes spre modelele feminine pe care le are în fața ochilor la cursuri și.. acolo vrea să ajungă și ea cândva. Szaboné Sandi Melinda este una dintre profesoarele pe care Bogy le admiră.
Melinda este un inginer silvic cunoscut și apreciat în sectorul forestier din România. Face parte din echipa de management a companiei Tornator și e implicată în foarte multe proiecte din sectorul silvic.
„Opinia mea este că dacă vrei să ajungi undeva ca femeie, trebuie să fii cea mai bună. Nu poți fi la nivel mediu. Bărbații… dacă sunt la nivel mediu, tot se găsește un loc pentru ei. Dar ca femeie, dacă ești la nivel mediu, nu ai nicio șansă!”, spune Bogy.
„Vreau să trag tare… Vreau să dau licența în limba română pentru că vreau să rămân în țară. Chit că acum învăț în limba maternă, în maghiară. Dar vreau să activez în România, nu mă văd plecând altundeva. Nu am în familie silvicultori. Este un drum pe care trebuie să mi-l fac singură. Ceea ce nu e o problemă, ci o provocare. Aceste chestii pe mine mă întăresc, mă fac să muncesc și mai mult”.
O admir pe Boglárka pentru curajul de a ieşi din „umbră”, pentru această atitudine, concepţie de viaţă puţin aparte. Mergi tot înainte, urmează-ţi visele!
Admir elanul si aplecarea catre studii, mai ales într-un domeniu asa frumos cum este natura. Apreciez șefii de promotii din această specialitate și nu numai ci din oricare ar fi ea. Pragul de piatră peste care nu poate trece nici cel mai tare șef de promotie, chiar dacă in cursul vietii a demonstrat ca poate ajunge decan de facultate, este pragul politizarii acestei frumoase discipline. Peste acest prag, greu se trece.