DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

DESCARCĂ APLICAȚIA:

23.9 C
București
20.2 C
Sibiu
22.4 C
Suceava
22.6 C
Covasna
23.5 C
Piatra Neamț
19.8 C
Braşov
21.8 C
Bistrița
24.3 C
Râmnicu Vâlcea
sâmbătă, mai 25, 2024

„Bonta și Fiii”: Tatăl dulgher, fiul student la Prelucrarea Lemnului și salvator de monumente

Recomandate

„Un cui de lemn pus unde trebuie îi mai bun decât orice șurub”, spune Tudor Bonta, student în anul 3 la Ingineria Prelucrării Lemnului, la Oradea. Un tânăr pasionat de meșteșugurile vechi și de uneltele cu care se lucra pe vremuri. Cunoște bine și noile utilaje, dar, cumva, cele vechi i se par mai valoroase, mai apropriate de sufletul și  spiritul lui.

Se uită la bătrâni cum lucrează și „fură” meserie. Are nevoie să știe cât mai multe, pentru că e voluntar într-un proiect admirat de mulți români – „Ambulanța pentru monumente”. Un proiect care are grijă de clădirile vechi, să nu se prăbușească. Pe unele reușesc să le readucă la viață și le dau, din nou, un rost. În județul Sălaj, salvatorii de monumente s-au reunit în grupul „Arhaic”.

Foto: Ambulanța pentru monumente Sălaj

Se adună în fiecare județ un grup de oameni, de regulă pricepuți și pasionați de istorie și patrimoniu, arhitecți, studenți la arhitectură… Își rup din timpul lor pentru a reface ce se poate reface. E păcat de ele să ajungă pe foc, spun ei. Și le pun în siguranță. Le schimbă acoperișuri, pun grinzi. Nu intervin asupra structurii… Și le spun sătenilor să nu renunțe la micuța bisericuță din lemn, chiar dacă acum au alta nouă, mare și frumoasă…

Foto: Ambulanța pentru monumente Sălaj

Tudor Bonta nu a intrat în acest grup de salvatori de monumente doar pentru că e student la Ingineria Lemnului. Povestea lui e ceva mai… complexă.

„Inițial, am făcut facultatea de Geologie. Am și lucrat câțiva ani în domeniu, în geotehnică. În tot acest timp, tatăl meu lucra la atelierul lui de dulgher. Făcea – și face încă – lucrări de tâmplărie. Și îl ajutam. A început să mă atragă mai mult lucrul cu lemnul decât geologia… Și mi-am spus că asta o să fie traiectoria mea. Am făcut o firmă căreia i-am spus „Bonta și fiii”. Pentru că lemnul înseamnă, înainte de toate, tradiție. Înseamnă că noi acum lucrăm cu tata, iar băieții noștri vor lucra cu noi…”, povestește Tudor Bonta pentru forestmania.ro. Vorbește la plural pentru că mai are un frate.

Pentru că lucrează frumos și îngrijit, au comenzi. Micul atelier din Șimleul Silvaniei face diverse produse din lemn masiv. De la scaune, ferestre sau uși, până la foișoare și căsuțe din lemn. La un moment dat, Tudor și-a dat seama că studiile de specialitate l-ar ajuta și mai mult. S-a înscris la Universitatea din Oradea, la Facultatea de Protecția Mediului, Departamentul de Silvicultură și Inginerie Forestieră, specializarea Ingineria Prelucrării Lemnului.

„Mă ajută foarte mult facultatea. Pentru că, pe de o parte, nu poți evolua doar cu experiența din atelier, iar, pe de altă parte, îți oferă un statut, ai altă credibilitate, se schimbă percepția când ești inginer…”, spune el. Anul viitor va susține licența și, cel mai probabil, lucrarea sa se va referi la proiectele în care e implicat ca voluntar – prelucrarea lemnului cu tehnici tradiționale.  

„Am ales să urmez specializarea Ingineria Prelucrării Lemnului pentru că doresc să înțeleg toate etapele prelucrării lemnului. Iar lucrând și cu utilaje noi și cu unelte tradiționale, înțelegi că o grindă nu se taie doar cu banzic, ci și cu joagărul și barda, că o chertare nu se face doar cu CNC, ci și cu dalta și ciocanul, că un cui de lemn pus unde trebuie îi mai bun decât orice șurub”, ne mai explică Tudor.

Lucrul la „Arhaic” l-a adus lângă meșteri cu zeci de ani de experiență. „La biserica de lemn din Porți, am găsit un meșter local. Cosoroaba era deteriorată până în punctul în care a trebuit schimbată și cu ajutorul acestui mester local am refăcut cosoroaba, din buștean de stejar, cioplită cu plancaci”.

„Sunt foarte multe clădiri aflate în stare gravă. Biserici, case din lemn. Cred că e o problemă ce ține de pragmatismul oamenilor: de ce să investim bani în ceva ce nu mai folosim? Și-atunci, există această concepție a comunității – care de multe ori e săracă – că nu are rost să cheltuim… Noi îi îndrumăm să le refolosească pentru diferite activități. Multe efectiv cad.. Se distrug. Oamenii se simt neputincioși. Dar să știți că atunci când organizăm un șantier, se mobilizează și ei”, ne împărtășește Tudor din experiența sa.

Foto: Ambulanța pentru monumente Sălaj

Merită spus că asociația Arhaic a organizat și a realizat lucrările de punere în siguranță a unor biserici de lemn aflate în pericol din comunele Zalnoc, Răstolțu Deșert, Porț, Hida și Bozna (județul Sălaj). De asemenea, a participat activ la lucrările de punere în siguranță a bisericilor de lemn din Brusturi și Șoimușeni. Asociația are în plan să deruleze și investigații dendrocronologice ale bisericilor din lemn.

Foto: Ambulanța pentru monumente Sălaj

Premiat de ASFOR

Astă-vară, Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov organiza o sesiune de comunicări științifice la care au luat parte studenți de la mai multe facultăți de profil din țară. Au participat cu lucrări și unii dintre ei au fost premiați. Asociația Forestierilor din România – ASFOR a acordat premiile. Tudor Bonta a fost unul dintre ei.

„Aspecte privind punerea în siguranță a bisericilor de lemn în stare gravă de degradare”, autor: Bonta Tudor, student an III, programul de studii – Ingineria Prelucrării Lemnului, coordonator: prof. univ. dr. ing. habil. Timofte Adrian Ioan.

„Ne bucurăm că lucrarea studentului Bonta Tudor a fost premiată de către ASFOR. Mai mult, putem observa că, din cele 30 de lucrări prezentate la acest simpozion, trei au aparținut unor studenți ai Universității din Oradea, reprezentanți ai celor trei specializări ale departamentului nostru”, spunea atunci prof. univ. dr. ing. habil. Timofte Adrian Ioan.

O lucrare interesantă

Micul atelier „Bonta și fiii” lucrează acum la ceva fain: o solicitare de-a dreptul spectaculoasă de la Muzeul din Satu Mare. Trebuie să creeze replici din lemn pentru câteva obiecte medievale – catapulte, o moară, un strung… Ele vor fi apoi finisate în așa fel încât să aibă un aspect vechi, antichizat. Vor fi apoi expuse de muzeu în cadrul unei expoziții și vor fi admirate și studiate de mii de oameni…

Dar iată și o căsuță făcută de atelierul lor!

Ca mulți tineri cu care am vorbit, și Tudor e afectat de percepția publică asupra sectorului forestier și de prelucrare a lemnului din România. Dar e optimist!

„Această percepție publică negativă e cauzată de promovarea exemplelor negative. Sigur că mai sunt probleme, mai sunt și exemple negative. Dar sunt și multe pozitive, cu oameni care chiar fac ceva bun, constructiv. În timp, se va schimba această percepție, sunt sigur. Chiar și cu inițiativa dumneavoastră, a forestmania.ro, de a promova și studențiii, tineri, se va schimba ceva. Apoi, silvicultura nu înseamnă doar exploatare forestieră, ci și studii, cercetare, inovație. E un tablou complex și e păcat să vedem și să auzim mereu doar despre acea mică parte negativă. Cu timpul, însă, se va schimba!”

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi