În perioada 5–8 octombrie 2025, România a fost traversată de ciclonul mediteranean „Barbara”, un sistem meteorologic format deasupra Mării Ionice, care a urmat o traiectorie transbalcanică. Cu un aport masiv de umiditate, ciclonul a generat precipitații record în sudul și sud-estul țării, marcând un episod meteorologic de o intensitate rar întâlnită. Bucureștiul, în mod special, a fost scena unor acumulări de apă care au spulberat recordurile istorice pentru luna octombrie, confirmând atât forța naturii, cât și semnalele tot mai evidente ale schimbărilor climatice.
Recorduri doborâte în Capitală
În doar câteva zile, stațiile meteorologice din București și împrejurimi au raportat cantități de precipitații care au depășit sau au atins maximele absolute pentru această lună:
- Stația Băneasa: 139,4 l/mp, un nou record, care a întrecut maxima anterioară de 131,8 l/mp.
- Stația Filaret: 139,4 l/mp, apropiată de recordul istoric de 143,3 l/mp.
- Stația Afumați: 130,8 l/mp, depășind cu puțin recordul precedent de 130,4 l/mp.
Aceste valori, impresionante prin ele însele, capătă o greutate și mai mare când sunt comparate cu mediile climatologice multianuale. În mod obișnuit, luna octombrie aduce în București cantități de precipitații de aproximativ 50–60 l/mp. Valorile din 2025 sunt de peste două ori mai mari, evidențiind caracterul extrem al fenomenului.
Impact regional: Muntenia și Dobrogea, sub ape
Dincolo de Capitală, sudul Munteniei și vestul Dobrogei au fost cele mai afectate regiuni, cu acumulări frecvente de peste 150 l/mp. Stația meteorologică Giurgiu a raportat cea mai mare valoare: 193 l/mp, o cifră care subliniază amploarea fenomenului. În județele Constanța, Ialomița și Călărași, cantitățile de precipitații au fost, de asemenea, excepționale, iar rafalele de vânt de 70–90 km/h au amplificat efectele ciclonului.
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis avertizări succesive, bazate pe modelele europene și regionale (ECMWF, ALARO, COSMO, ICON), care anticipau acumulări de până la 140 l/mp în 24 de ore. Intensificarea rapidă a fenomenului a determinat extinderea codului roșu de precipitații asupra Bucureștiului, Ilfovului, Giurgiului și altor județe din sud-est. Aceste avertizări s-au dovedit esențiale pentru mobilizarea autorităților și informarea populației.
Schimbările climatice: un semnal de alarmă
Cantitățile de precipitații din această perioadă nu sunt doar o anomalie meteorologică, ci și un indicator al tendințelor climatice mai ample. Intensificarea fenomenelor extreme, așa cum a fost cazul ciclonului „Barbara”, este o consecință a schimbărilor climatice, care sporesc frecvența și severitatea episoadelor de ploi torențiale. Datele ANM confirmă că astfel de fenomene devin din ce în ce mai comune, punând presiune pe infrastructura urbană și rurală.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor subliniază importanța avertizărilor meteorologice și a datelor științifice în gestionarea acestor crize. „Contestarea nefondată a informațiilor furnizate de specialiști poate submina eficiența sistemului de alertare și poate pune vieți în pericol”, se arată într-un comunicat al instituției. Echipele de meteorologi, hidrologi și forțele de intervenție au fost în prima linie, monitorizând și gestionând efectele ciclonului: străzi inundate, sisteme de canalizare depășite, copaci doborâți și pagube materiale însemnate.
Solidaritate și responsabilitate
Ciclonul „Barbara” a fost o încercare pentru comunități, dar și o dovadă a importanței colaborării dintre autorități și cetățeni. Ministerul Mediului reafirmă angajamentul de a comunica transparent și de a sprijini autoritățile locale cu informații actualizate. În același timp, populația este încurajată să respecte avertizările și să adopte măsuri de precauție în fața fenomenelor meteorologice extreme.
Pe măsură ce schimbările climatice continuă să modeleze realitatea vremii, astfel de episoade ne reamintesc că natura nu este doar un decor, ci o forță care cere respect și pregătire. Bucureștiul, ca și alte zone afectate, a trecut printr-un moment care va rămâne în analele meteorologice, dar și în memoria colectivă, ca un apel la responsabilitate și solidaritate.
Sursa: comunicat de presă
