O firmă care produce biomasă toacă, la propriu, tot ce se curăță în orașele și comunele din Republica Moldova. Fie că vorbim despre vreascuri, crengi sau arbori căzuți, totul e adunat în mai multe platforme și de acolo tocat, uscat și transformat în peleți.

Aceștia sunt apoi transferați în niște saci uriași și pleacă spre școli, spitale, grădinițe, fabrici sau consumatori casnici care au centrale. Anual, mii de tone de astfel de deșeuri vegetale sunt colectate și valorificate de echipele lui Radu Cimbriciuc, managerul firmei Ecobioenergy Grup SRL.

„Țara noastră va trebui să înțeleagă că, la un moment dat, trebuie să devină independentă energetic. În acest moment avem gaz și cărbune din Rusia. Pentru că noi, în afară de biomasă, nu avem nimic”, explică Radu Cimbriciuc. Dar biomasa, din câte se pare, e destulă. Și e o resursă care nu trebuie neglijată.

Firma Ecobioenergy Grup SRL are o mare capacitate de procesare și nu lucrează doar cu biomasă forestieră. A început, acum mulți ani, cu materie primă din agricultură. Floarea soarelui, rapiță, paie de grâu. Ca să aibă mai multă productivitate, în 2019 au cumpărat o combină care le permite să proceseze cantități mai mari.

Din resturile vegetale agricole produce brichete.

„Am început cu colectarea paielor. Apoi am preluat și procesarea cojilor de floarea soarelui. E o materie primă foarte accesibilă. Pe măsură ce piața de biomasă s-a dezvoltat, din punct de vedere al consumului, a crescut și cererea. Odată cu creșterea cererii, a crescut și prețul materiei prime… Și atunci am luat măsuri, am investit în echipamente eficiente de colectare a materiei prime.

Am început la nivel mic, cu consumatorii mici, din poartă în poartă și ne-am dezvoltat pas cu pas.

În 2021, am cumpărat din Germania un tocător mobil pentru biomasă forestieră. A fost o achiziție foarte bună. Dar are și acesta consumul lui, 80 de litri de motorină la 100 de metri cubi tocați. Există un flux tehnologic în producția de brichete și peleți. Sunt mai mulți pași, care înseamnă și uscare, bandă transportoare, deci curent electric, angajați. Dacă pui și prețul materiei prime, reies costuri.

Noi aici, în Moldova, avem încă mult consum de cărbune, ca și combustibil. Acesta va trebui înlocuit cu biomasă. Mai greu de înlocuit e gazul.

A fost o perioadă în care în Moldova încălzirea era cu sobe. Apoi, relațiile politice cu Rusia la nivel înalt au dus la introducerea gazului în 90% din teritoriul țării. Oamenii și-au demolat sobele. Acum, că prețul gazului a crescut, se instalează din nou sobe sau centrale”, spune Radu Cimbriciuc, pentru forestmania.ro.

Peleții și brichetele pe care le produce ajung în instituții publice sau în companii private.

„Sunt fabrici care au trecut cu greu de criza din 2021 și au început să privească biomasa cu interes. Poate că noi, producătorii de biomasă, nu vom reuși să înlocuim 100% gazul, dar cărbunele trebuie să îl înlocuim. Trebuie găsite surse alternative la cărbune, până în 2030”.

Green Energy militează pentru biomasă, în România

Un promotor al biomasei în România este Clusterul Green Energy. Au organizat mai multe conferințe în care au explicat nu atât avantajele, cât necesitatea utilizării biomasei în comunitățile rurale. Au creat un program intitulat „Un sat – un MegaWatt” prin care instituțiile publice din acele comunități să fie încălzite cu biomasa colectată din zona respectivă. Au reușit să implementeze acest proiect în peste 200 de localități din România.

Biomasa este o parte a economiei circulare, pentru că rezolvă problema deșeurilor vegetale, spune președintele clusterului, Vajda Lajos.

„Scopul nostru este să fim inovativi, să găsim soluții la probleme actuale de mediu, de resurse, de energie. La silvicultură, de exemplu, discutăm despre lemn și despre industrie, dar trebuie să discutăm și despre așa-numitele deșeuri și cum le introduci în economie astfel încât să ajuți mediul și să dezvolți și comunitățile. Trebuie să ne gândim la crengile rămase după toaletările de arbori, la lemnul mort din păduri, la lemnul din demolări ca la materii prime, nu ca la deșeuri. Din ele trebuie să facem noi produse, nu să le dăm foc, pentru că resursa este prețioasă”, explică Vajda Lajos.

De altfel, și Asociația Forestierilor din România militează pentru biomasă. ASFOR a organizat de asemenea o conferință pe această temă.

„Extinderea folosirii centralelor pe biomasă lemnoasă la nivel național în comunitățile rurale este mai mult decât necesară”, spune președintele Asociației, Ciprian Dumitru Muscă, subliniind că această resursă este acum „abandonată”.

„Creșterea utilizării biomasei în UE contribuie la diversificarea aprovizionării cu energie a Europei, creșterea economică, creșterea numărului de locuri de muncă și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, precizează cei de la ASFOR, subliniind că, „fără a afecta gestionarea durabilă a pădurii, resturile lemnoase rezultate din exploatările forestiere reprezintă de fapt o materie primă accesibilă, ecologică, ieftină și eficientă pentru producerea de energie electrică și/sau termică. La fel ca deșeurile rezultate din prelucrarea lemnului”.

Delegație din România, la Chișinău

Între 31 ianuarie și 4 februarie, cei de la Clusterul Green Energy au condus o delegație de oameni de afaceri din România în Republica Moldova.

La una dintre întâlnirile B2B a participat și Radu Cimbriciuc, producătorul de biomasă din Moldova.

El a stat de vorbă cu cei din cluster și urmează să vină săptămâna viitoare în județul Covasna, pentru a vedea o fabrică specializată în producerea de centrale pe biomasă. E optimist.