Soluțiile la schimbările climatice nu sunt în „beton și asfalt”, ci în refacerea pădurilor și protejarea zonelor umede.
MIERCUREA CIUC – Într-o Europă confruntată cu secete și inundații imprevizibile, comunitățile montane devin epicentrul luptei pentru resursele de apă. Pe 17 noiembrie 2025, la sediul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane (ICDCRM) din Miercurea Ciuc, a avut loc o conferință esențială, reunind voci locale și europene sub egida European Climate Pact și a temei „Reziliența apei în zonele montane în contextul impactului schimbărilor climatice”.
Evenimentul, organizat în parteneriat cu Comitetul European al Regiunilor, Consiliul Județean Harghita și Asociația REPER21, a adus la aceeași masă cercetători, climatologi, reprezentanți ai administrației locale și tineri activiști, semnalând că protejarea apei din Carpați este o prioritate europeană.
„Soluțiile cer investiții pe termen lung”
Deschiderea conferinței a fost asigurată de Tüttő Kata, președinta Comitetului European al Regiunilor, care a subliniat urgența problemei la nivel continental.
„Toate regiunile Europei se confruntă cu această problemă, iar soluțiile nu pot veni doar din beton și asfalt, ci din abordări apropiate de natură, chiar dacă acestea cer investiții pe termen lung,” a declarat Tüttő Kata, avertizând că precipitațiile tot mai abundente și imprevizibile pun în pericol comunitățile montane de pretutindeni.
Carpații, văzuți ca o sursă vitală, dar și vulnerabilă, au fost în centrul analizelor. Specialiștii au evidențiat tendințe hidroclimatice îngrijorătoare: temperaturile cresc mai rapid în munți, nivelul apelor subterane scade dramatic, iar zonele umede – numite și „bureții” naturali care reglează debitele – sunt sub o amenințare constantă.
Pădurea, de la Problemă la Soluție
O notă crucială a venit din partea directorului ICDCRM, dr. ing. Szép Róbert, care a arătat cu degetul spre moștenirea comunistă: monoculturile de rășinoase.
„Aceste plantații au redus drastic capacitatea pădurilor de a reține apa și au accentuat eroziunea,” a explicat Szép Róbert.
Soluția propusă de cercetători este una ecologică: revenirea la specii autohtone reziliente, capabile să refacă echilibrul ecosistemelor montane și să îmbunătățească retenția apei în sol.
Planul Regional Ajunge la Bruxelles
Punctul culminant al evenimentului l-au constituit atelierele participative, în format World Café, unde s-au schițat direcțiile unui plan regional de reziliență. Printre propuneri se numără:
- Monitorizarea intensivă a resurselor de apă subterană.
- Protejarea și restaurarea zonelor umede (un exemplu fiind proiectul RePeat, finanțat norvegian).
- Colaborarea intersectorială între fermieri, silvicultori și autoritățile locale.
- Crearea de mecanisme care să transmită rapid propunerile din teren către forurile decizionale de la Bruxelles.
Borboly Csaba, vicepreședintele Consiliului Județean Harghita și membru al Comitetului Regiunilor, a subliniat rolul vital al acestor întâlniri în procesul legislativ european. „Fără o viziune regională coerentă, riscurile cresc exponențial. Aceste dezbateri dau glas direct regiunilor”, a conchis oficialul.
Conferința de la Miercurea Ciuc a fost mai mult decât o simplă dezbatere: a fost un semnal clar că soluțiile pentru viitorul „României verzi” se găsesc în refacerea echilibrului naturii. Protejând apa în zonele montane, națiunea protejează însăși inima ecosistemului Carpaților.
