Pe 11 august 2023, la Tribunalul București, a fost înregistrat un dosar în care reprezentanții Casei Regale a României figurează ca reclamanți. Pârâți în acest dosar sunt Garda Forestieră Ploiești și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, iar obiectul dosarului este „refuz soluționare cerere”.
Potrivit dailybusiness.ro, Casa Regală solicită despăgubiri în valoare de 4.009.815,91 lei deoarece nu pot exploata lemnul din mai multe terenuri forestiere ce le aparțin, dar care fac parte din rețeaua Natura 2000, o rețea ecologică de arii protejate ce urmărește conservarea habitatelor și speciilor europene importante.
Proprietarii terenurilor forestiere sunt supuși unor restricții de recoltare, motiv pentru care consideră că au dreptul la compensare conform legii nr. 46/2008. Astfel, au adresat o cerere Gărzii Forestiere Ploiești pe 9 decembrie 2022, solicitând despăgubiri pentru masa lemnoasă nerecoltată în perioada 01.01.2010-31.12.2013.
Garda Forestieră Ploiești a respins cererea. Reclamanții au formulat aceeași solicitare către minister, însă și această cerere a fost respinsă. Tribunalul a explicat că, conform Legii nr. 46/2008 (privind Codul Silvic), statul alocă sume anuale din bugetul autorității publice centrale responsabile de silvicultură pentru a acorda compensații proprietarilor care nu pot recolta lemn din cauza restricțiilor impuse de amenajamentele silvice. Aceste compensații sunt destinate acoperirii costurilor asociate ne-recoltării masei lemnoase din considerente de protecție stabilite în amenajamentele silvice. Normele metodologice de acordare a compensațiilor sunt stabilite în urma unei hotărâri a Comisiei Europene și a unei Hotărâri de Guvern, emise în iulie 2021, pentru punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești definitive. Tribunalul a subliniat că aceste norme se aplică doar beneficiarilor care au dreptul la despăgubiri conform hotărârilor judecătorești definitive și care au proprietăți forestiere încadrate în tipurile funcționale T1 și T2, conform normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor din rețeaua Natura 2000, care impun restricții asupra recoltării de masă lemnoasă. În dosar s-a constatat că reclamantul nu îndeplinește criteriile pentru a fi considerat beneficiar. Magistrații au considerat că refuzurile Garda Forestieră Ploiești și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor sunt justificate.
Pe 11 decembrie 2023, Tribunalul București a respins cererea de chemare în judecată, considerând-o neîntemeiată. Reprezentanții Casei Regale au formulat recurs la Curtea de Apel București pe 1 februarie 2024.
Am mai scris pe această temă – AICI.
Sursa: dailybusiness.ro
Este o situatie regretabila in care se afla Casa Regala a Romaniei si este de inteles dorinta lor de a primi despagubiri pentru lemnul pe care nu il pot exploata in terenurile forestiere ce le apartin, din cauza restrictiilor de recoltare impuse de reteaua Natura 2000. Este important de mentionat ca aceste compensatii au un cadru legal stabilit prin norme metodologice si ca beneficiarii trebuie sa indeplineasca anumite criterii pentru a putea solicita despagubiri. Cu toate acestea, refuzul Garzii Forestiere Ploiesti si al Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor pare sa fie justificat in acest caz. Vom urmari evolutia procesului si speram ca solutia finala sa fie in interesul tuturor partilor implicate. Citind si articolul anterior scris pe aceasta tema, putem trage concluzia ca protectia si conservarea habitatelor si speciilor sunt prioritare in aceasta retea ecologica si ca autoritatile trebuie sa ia masuri ferme in acest sens.
Sunt de acord dar nu toate suprafețele forestiere din România, aflate în protectie, sunt incluse în situl natura 2000. Suprafețe de pe care nu se poate 4ecolta material lemnos și pentru care este normal sa fie plătite compensații în același context. Doar că aceste suprafețe nu sunt recunoscute de Inalta Curte de Casație și Justiție. În anul 2015 când a fost data decizia 36 a ICCJ, se menționează ca art 97 din codul silvic este aplicabil doar pentru suprafețele incluse în situl natura 2000. O încălcare a drepturilor constituționale și modificare legislativa făcută de ICCJ!!!. Vorbim de suprafețe forestiere pentru protecție împotriva alunecărilor de teren, inundațiilor, lacurilor de acumulare, etc.. Toata lumea vorbește de situri natura 200 dar nu toate suprafețele forestiere din România sunt situri natura 2000.