DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

ÎNTREBĂRILE VOASTRE

20.1 C
București
21.3 C
Sibiu
15.1 C
Suceava
17.9 C
Covasna
13.5 C
Piatra Neamț
15.7 C
Braşov
16.8 C
Bistrița
17.1 C
Râmnicu Vâlcea
vineri, octombrie 4, 2024

Cătălin și casele lui din bușteni: „Noi suntem dorneni. Oameni ai lemnului dintotdeauna”

Recomandate

La Ziua Forestierului 2022, unul dintre cele mai atrăgătoare locuri din expoziție a fost cel al lui Cătălin Georgescu și al companiei sale, Camaterra Wood Construct. De ce? Pentru că a adus la eveniment mai multe produse din lemn, cum ar fi un ciubăr, un coteț pentru cățel și un balansoar în care s-au perindat o mulțime de copii. Un stand cu râsete, gălăgie de copii și un design fain: mere, dovleci și frunze de toamnă….

Punctul forte al Camaterra nu sunt însă aceste obiecte simpatice și simple, ci casele din bușteni pe care firma le face de ani de zile și pe care le exportă în toată Europa.

Cătălin e din Vatra Dornei, iar firma e în comuna suceveană Poiana Stampei.

Cătălin Georgescu și fiul cel mic, Filip. Mai are un băiețel, Damian, de 4 ani

Bazinul Dornelor e sinonim cu construcțiile din lemn, apele minerale, agroturismul și pădurile grănicerești. Nouă comune și orașul Vatra Dornei formează acest bazin și sunt una mai frumoasă ca alta. De ce? Pentru că sunt locuite de gospodari care au știut să prețuiască locul, să îl pună în valoare, să muncească pentru resursa lor locală… Zona e bogată în pășuni, deci creșterea animalelor e o ocupație străveche.

Pe vremuri se folosea și turba, la tratamente cu nămol. Apele minerale de aici le știm cu toții, iar Vatra Dornei devenea, pe la finele anilor 1800, un mare centru balnear, recunoscut în toată Europa.

Cazinoul Băilor din Vatra Dornei, proprietate a Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, este restaurat în prezent

Dar Bazinul Dornelor înseamnă în special păduri de molid, astfel că prelucrarea primară a lemnului a fost cea care a adus venituri constante celor de aici.

Numai să nu vrei nu ai de lucru în zonă.

Cătălin are tot lanțul: de la exploatare forestieră, debitare, uscare, prelucrare, până la construcții (mobilier de grădină și case de lemn rotund). Face asta de când se știe. Firma a înființat-o în 2016 și are oameni unul și unul, pentru că nu folosesc „mașinării”. La ei totul se face cu mâna, bușteanul e decojit la cuțitoaie, iar rezultatul e altul…

2022 a fost un an bun pentru Camaterra. Nu pentru că a montat trei case în afara țării – una în Italia, două în Spania – ci pentru că interesul străinilor pentru acest produs e tot mai mare. Un om de afaceri din Germania i-a propus un parteneriat, în timp ce un constructor italian i-a cerut să deschidă și acolo un punct de lucru. Extinderea e cuvântul de ordine pentru 2023.

„Ceea ce facem noi e de o calitate aparte. De ce? Datorită faptului că noi stocăm o mare cantitate de lemn, pe care o cojim, o pregătim pentru prelucrare și o ținem chiar și doi ani, să se usuce. Noi lucrăm lemnul la cuțitoaie, exact cum se făcea pe vremuri. Lemnul iese ca și rindeluit, nu e zdrobit ca la utilaje și nu atrage umiditatea. Tu când folosești utilaje rupi fibra lemnului și atunci devine mai poros și absoarbe mai tare apa și o reține, totodată.

Astfel, rezistența lemnului scade și nu mai poți spune că o construcție din lemn rezistă 80 de ani, când ai fibra zdrobită. La orice ploaie, la ceață… lemnul poros absoarbe umezeala. Dacă lemnul nu e bine finisat, nici tratamentul pe care îl aplici nu e bine absorbit. Prin urmare, noi facem totul după școala veche, când se făceau lucruri trainice. Avem o echipă de meseriași și arhitect propriu”, explică, pentru forestmania.ro, Cătălin Georgescu.

„E o muncă foarte grea. La mașini faci într-o oră doi bușteni, noi îi facem într-o zi, la mână”.

Cătălin face și mobilier de grădină, pentru că mulți dintre clienți i-au cerut ba un foișor, ba un leagăn, să le așeze lângă casa din bușteni cea frumoasă. Cu timpul, au avut succes și aceste piese mici, așa că ele fac parte din oferta companiei. Cătălin le expune peste tot și se mândrește cu ele. Plus că nu poți aduce o casă la un târg.

Ca să ajungă azi aici, Cătălin a început de la munca de jos. Părinții lui sunt profesori, dar el a vrut să fie „stăpân pe viața lui”, să aibă banii lui.

„Nu am avut mereu firmă. Am fost muncitor înainte. Am muncit la debitare, la sortare, am muncit în pădure. Nu doar la noi. Am lucrat și în Austria, și în Spania, tot în zona forestieră – tăiat, curățit, îngrijit. Afacerea am început-o încet-încet. Și am vrut să am tot circuitul, de la exploatare, debitare, uscare, prelucrare. Noi ne facem tot, singuri. Facem lambriul, dușumeaua. Știți de ce? Pentru că 99 la sută din clienți spun în felul următor: Domnu’ Cătălin, nu vrem să mai chemăm încă șapte firme după dvs să ne facă podele, uși… Și ne-am făcut o echipă de montaj, cu care mergem și facem finisajele clientului, ca omul să nu fie constrâns să caute după alții. Noi mergem și facem pachet complet”, ne spune Cătălin.

Iată ce i-am spus noi, printre altele, și ce a răspuns el:

  • Aveți ceva concurență… Deja sunt mulți care fac astfel de case în România.
  • Diferența o fac calitatea și modul de lucru.
  • Așa zic toți.
  • Până la proba contrarie.

Clienții lui Cătălin sunt de toate felurile… Cineva ne spunea că în România „doar oamenii educați și umblați pe-afară își fac case din lemn”. L-am întrebat pe Cătălin ce părere are despre asta. A zis că nu e adevărat. La el au venit de la oameni simpli, cu salarii, care și-au strâns bani și au vrut o casă din lemn, până la oameni bogați.

„Am avut clienți care și-au vândut apartamentul, au stat câteva luni cu chirie până le-am terminat noi proiectul și apoi s-au mutat în casa nouă. Așa și-au dorit, au vrut să scape de betoane. Am, bineînțeles și clienți cu posibilități financiare ridicate, directori de companii care au vrut o astfel de casă doar pentru week-end-uri”.

Sunt unii care vor bușteni mai mici, alții care bușteni mari. Să fie impunătoare… Și mai e ceva. „Cel mai slab punct termic la o casă de lemn e zona unde calcă bușteanul unul pe celălalt. Noi avem acolo un model de canal mai adânc, mai mare, ca să fie cât mai fest”.

150 de metri cubi de buștean intră, în mare, la o casă din lemn rotund de 100 de metri pătrați. Depinde și de grosimea bușteanului și de compartimentări.

Lemnul cu care lucrează Cătălin și echipa lui e 100% românesc, din zona Vatra Dornei. Cumpărat la licitație. Chiar dacă sunt probleme în piață, el stă deocamdată liniștit, că are stocuri pentru câteva proiecte.

Cinci – șase case pe an fac cei de la Camaterra.  „Noi facem puțin și bun. Nu începem 15 case ca să nu terminăm niciuna. Avem două echipe, luăm un avans foarte mic, proiectantul nostru discută cu clientul direct”.

Casele sucevenilor sunt în toată țara. Au la Râmnicu Vâlcea, la Sibiu, la Cluj.

Firma lui Cătălin e în Poiana Stampei, cum spuneam, una dintre cele nouă comune din Bazinul Dornelor. O localitate care arată de milioane, pentru că au fost accesate fonduri europene pentru tot ce vrei și ce nu vrei!

Au școală și grădiniță care arată ca în reviste, teren de fotbal, sala de sport, cămin cultural cu sală de evenimente, asfalt, pensiuni… Primarul – inginer silvic – e om destoinic și gospodar.

Primarul din Poiana Stampei, Viluț Mezdrea, și Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR, la Ziua Forestierului 2022

Dar nu e doar el. Așa sunt toți. Și când toți în jur muncesc, nu poți sta degeaba. Sunt învățați de mici cu munca și ordinea.

„La noi aici în zonă nu există nimic de stat. Totul e privat. La noi această idee de a sta să aștepți să îți dea cineva ceva nu există. Nu avem în ADN. La noi munca e pe primul loc. Noi suntem dorneni și suntem oameni ai lemnului dintotdeauna, că doar am dus lemnul și pe apă, cu plutele. Avem o mândrie… Suntem într-o zonă binecuvântată și am crescut cu respect pentru ea”, ne mai spune Cătălin. Puteți arunca o privire și pe site-ul lor, AICI.

Mai multe articole

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi