DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

DESCARCĂ APLICAȚIA:

18.3 C
București
15.2 C
Sibiu
14.8 C
Suceava
9.1 C
Covasna
11.6 C
Piatra Neamț
9.7 C
Braşov
11.5 C
Bistrița
13.8 C
Râmnicu Vâlcea
sâmbătă, aprilie 13, 2024

Cel mai bun fasonator mecanic din țară are două locuri de muncă

Recomandate

Marius Buhușanu a câștigat concursul „Cel mai bun fasonator mecanic” organizat de ASFOR, la Ziua Forestierului de la Roznov. În urmă cu aproximativ trei săptămâni, tot el a câștigat și concursul organizat de Romsilva. La acea dată, regia anunța: 32 dintre cei mai pricepuți muncitori silvici din țară, câștigători ai etapelor județene desfășurate de direcțiile silvice ale Romsilva, s-au întrecut pentru primele locuri la Etapa Națională a concursului ”Cel Mai Bun Fasonator Mecanic”, ediția 2021. Marius Buhușanu de la Romsilva – Direcția Silvică Neamț a câștigat Etapa Națională a Concursului profesional „Cel mai bun fasonator mecanic”, găzduită de Romsilva – Direcția Silvică Iaşi.

Ei bine, când câștigi două astfel de competiții, înseamnă că lucrul cu motoferăstrăul nu mai are secrete pentru tine. Deoarece probele sunt destul de complicate: e nevoie nu doar de îndemânare, ci și de viteză și de respectarea normelor de protecție a muncii.

Marius Buhușanu nu vine singur la aceste concursuri. Îl are alături pe Viorel Sava, antrenorul său.

„Ai altă autoritate în firmă când câștigi un concurs”

Probele pe care le au de trecut fasonatorii în competiții sunt, practic, demonstrații ale propriei munci din pădure: doboară, fasonează, curăță de crengi.

Viorel Sava a explicat pentru forestmania.ro ce înseamnă, pentru un fasonator, să câștige acest concurs.

„Dacă stăm bine și ne gândim, când merge după concurs la muncă, el, în fața colegilor, câștigând un concurs în care s-a luptat cu mai mulți, poate da lecții. El în cadrul firmei deja are alt statut, altă autoritate. Poate corecta greșeli. Automat crește și nivelul lui profesional”, spune Viorel Sava.

De ce ar avea nevoie un meseriaș de antrenor?

„Oricine are nevoie de antrenor”, spune Marius Buhușanu. „Și Simona Halep știe tenis, dar tot are antrenor. Ai nevoie pentru anumite detalii tehnice, unghiuri, tăieturi. Pentru concurs este o pregătire mai intensă. Apoi, pentru moral, pentru motivație. E bine să ai pe cineva alături”.

A început ca legător de TAF

Marius Buhușanu a luat-o de la zero cu munca în pădure. Fără a avea o tradiție în familie, a căutat pur și simplu de lucru, acum mai bine de 20 de ani. A găsit un post de „legator de TAF”. Unii spun „legator după TAF”. Adică omul care leagă lemnele de utilaj. O muncă „de jos”, care nu l-a descurajat. Cu timpul, a învățat. Apoi a făcut curs de drujbist și a tot avansat. Iată-l azi, cel mai bun din țară.

Viața e bună în Alexandru cel Bun

Marius Buhușanu lucrează la Ocolul Silvic Vaduri din Neamț, dar și la o firmă privată de exploatare forestieră, part time. Are două locuri de muncă. „Facem lucrările care trebuie făcute în pădure”, spune el. Și mai face și pe-acasă câte ceva. Locuiește în comuna Alexandru cel Bun. Când are timp, lucrează – mese, bănci, suporturi de flori, mic mobilier, chiar și balansoare din lemn. El și soția sa au două fete, un câine – Bubu –  și o gospodărie în toată regula. O viață bună. După cum și-o face omul, spune Marius.

„Îmi place să construiesc din lemn. Am mai lucrat și la cabane. Produsele din lemn costă… Pentru că lemnul e scump, mai e și manopera”.

Un drujbist bun, tot mai greu de găsit

Spunea cineva că în birourile de la ocoalele silvice „se calcă pe picioare” de mulți ce sunt. Mai puțini sunt cei de la munca în pădure. Fasonatorii buni devin din ce în ce mai rari, mai ales că mulți pleacă să lucreze în străinătate. În ultimii ani, peste 1.500 de români și-au luat atestat EFSC pentru a putea lucra în exploatări din alte state europene. Banii sunt un motiv.

Se caută fasonatori mecanici în fiecare localitate. Tinerii care termină liceul silvic și au pregătire li se pare că salariile sunt prea mici. Într-adevăr, corelarea între munca depusă și salariu… nu e echilibrată. O firmă plătește ca să aibă un fasonator bun. Care își permite, care are resurse. Tinerii mai degrabă stau degeaba decât să fie prost plătiți. Sau pleacă afară. Afară se câștigă între 10 și 12 euro ora de lucru. În România nu depășește 20 de lei. Nu mai vorbim de respectul de care se bucură cei care curăță pădurea. De fapt, străinii au un respect pentru oricine muncește, nu doar pentru cei care curăță pădurea!”, spune Marius Buhușanu.

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi