DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

ÎNTREBĂRILE VOASTRE

30.3 C
București
26.2 C
Sibiu
28.5 C
Suceava
27.3 C
Covasna
31.3 C
Piatra Neamț
28.6 C
Braşov
26.5 C
Bistrița
31.4 C
Râmnicu Vâlcea
sâmbătă, iulie 13, 2024

Chilia părintelui Cleopa, făcută de un pădurar, a fost sfințită de episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sucevei

Recomandate

La împlinirea a 23 de ani de la plecarea la cele veșnice a părintelui Ilie Cleopa, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, alături de un sobor de preoți și diaconi, a sfințit chilia acestuia. Este vorba despre bordeiul făcut de un pădurar în Munții Stănișoarei și în care părintele a stat retras.

Părintele Cleopa a viețuit ca pustnic în locuri diferite din zona Moldovei din cauza prigonirii monahismului de către regimul comunist. În anii de retragere l-au ajutat oameni de bună credință, însă cel mai mult timp l-a petrecut părintele Cleopa în adâncul pădurii. Cele mai însemnate retrageri sunt cele din anii 1948; 1952-1954; 1959-1964.

În 1952, Mănăstirea Slatina devenise un adevărat „focar” duhovnicesc. Părintele Cleopa Ilie avea sub supraveghere duhovnicească nu mai puțin de opt mănăstiri, pe lângă Mănăstirile Slatina și Sihăstria, cu schiturile lor Rarău și Sihla, se adăugaseră Mănăstirile Putna, Orata, Cămârzani, Rașca și Moldovița, în care se introdusese aceeași rânduială ca la Sihăstria.

Din cauza persecuțiilor din partea autorităților, hotărăște să se retragă în pădure. În locul retragerii sale, Părintele Cleopa Ilie și-a găsit adăpost într-un bordei în pământ, făcut de un pădurar credincios, care îi și aducea, cam la o lună de zile, un rucsac de cartofi și ceva pâine uscată, pentru a putea supraviețui.

Într-un dialog pe care Părintele Cleopa l-a avut cu Părintele Galeriu, duhovnicul de la Si­hăstria mărturisea, potrivit formulas.ro: „Acolo (în Munții Stânișoarei) mi-au făcut bor­deiul pădurarul Maxim Dumbravă, cu feciorul său, Ilarion. Au săpat în pământ o gau­ră mare şi apoi au pus bârne de fag deasupra. Şi pe bârnele de fag au pus foltăi (scoarțe) de brad, ca şi cum ar fi carton gudronat, şi apoi au pus pământ deasupra şi apoi au semănat brad mărunt şi au pus ace de brad, puzderie. Puteai să treci de o mie de ori peste mine şi nu ştiai că acolo este o jivină în pământ. Aveam uşiţa numai de o palmă, îmbrăcată cu muşchi verde, că aco­lo erau multe pietre cu muşchi, şi nu-ţi dădeai seama. În fundul bordeiului ardea candela de la Preacuratele Taine.” Nu este singurul loc în care este pomenit Maxim Dumbravă. Într-un dialog pe care Părintele Cleopa l-a avut de data asta cu pictorul Sorin Dumitrescu, figura pădurarului din Vadul Negrilesei apare din nou: „Eu am trăit în munți mulți ani, că am fost arestat de comunişti de atâtea ori! Numai un biet pădurar a ştiut de mine. Maxim Dumbravă, Dumne­zeu să-l odihnească! M-a dus în munţii Do­meniului Coroa­nei, care au fost ai Curţii Regale, unde era protecţie de vâ­nă­­toare. Atâta ursă­rie era acolo, şi cer­bărie, şi mis­treţi, şi lupi, şi vulpi… Dar am avut mare linişte! Venea cam o dată la o lună şi-mi aducea un ruc­sac cu cartoafe. Dar cu frică mare venea, că fotografia mea era dată la toate posturile de miliţie din Bucovina, ca să mă prindă. Şi acolo, cu mila Preasfintei Treimi, am dus lipsă, dar am avut timp de rugăciune. Eram slăbit. Dacă-mi aducea car­toafe, mâncam numai una pe zi, mai găseam un burete, o urzică, nu ştiu ce. Mai adu­cea săracul câte un săculeţ cu pâine us­cată. O muiam cu apă rece. Ştie mila Domnului pe unde am trăit. Dar am avut linişte şi timp de rugăciune!”

Sfințirea chiliei din Munții Stânișoarei și a izvorului părintelui a fost precedată de săvârșirea Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, în Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Vadu Negrilesei, comuna Stulpicani, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

Între Arhiepiscopia Sucevei și Direcția Silvică Suceava a fost încheiat un protocol în urmă cu două luni, având în vedere că bordeiul Părintelui Cleopa se află în fondul forestier.

Cei din Direcția Silvică spun că este dificil de ajuns, acum, la bordei, drumul forestier neajungând până acolo, dar cu siguranță situația se va schimba în momentul în care Părintele Cleopa va fi canonizat de Biserica Ortodoxă Română. În acel moment, drumul spre chilie va deveni extrem de circulat, așa cum se întâmplă și cu alte locuri de pelerinaj din țară.

Sursa: arhiepiscopiasucevei.ro

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi