Între 30 septembrie și 2 octombrie are loc la Poiana Stampei, în județul Suceava, Ziua Forestierului, eveniment organizat de Asociația Forestierilor din România – ASFOR. Președintele Asociației, Ciprian Dumitru Muscă, ne-a răspuns la câteva întrebări.

Forestmania.ro: ASFOR organizează Ziua Forestierului și sunt o mulțime de invitați, de expozanți. Au managerii din sector energie să se bucure de un astfel de eveniment, în condițiile în care sunt afectați de scumpiri, de facturi..?

Ciprian Dumitru Muscă: Breasla forestierilor este una puternică, fiind călită prin duritatea muncii pe care o practică. Mai mult, din 1989, breasla forestierilor a trecut prin numeroase reorganizări de activitate, astfel încât forestierii s-au obișnuit să facă față unui climat economic dificil, impredictibil și cu fluctuații mari. Singura predictibilitate a sectorului forestier este munca, muncă pe care forestierii o fac cu plăcere.

O altă predictibilitate pe care o au forestierii este că, în fiecare an, la 1 octombrie, vom sărbători Ziua Forestierului, ziua acestei frumoase bresle.

Așadar, forestierii nu au niciun motiv de îngrijorare, au fost perioade poate și mai grele, la fel, cei care depind de munca forestierilor, nu au motiv de îngrijorare – lemnul va ajunge în economie și în casele oamenilor.

Forestmania.ro: Ediția din acest an e la un nivel mai mare decât cea de anul trecut. Ce s-a schimbat?

Ciprian Dumitru Muscă: Toate edițiile sunt la același nivel. Acest eveniment este unul al bucuriei de a învăța, de a revedea colegi de breaslă, de a te fotografia cu prietenii și de a te încărca cu energie pentru încă un an, un an în care să aștepți următorul 1 octombrie, să vii să retrăiești Ziua Forestierului.

Mai avem multe de învățat în organizarea unor astfel de evenimente, însă este clar că, de la ediție, la ediție, vom fi tot mai aproape de ceea ce-și doresc forestierii și sperăm să fim atractivi și pentru publicul larg.

Forestmania.ro: În România sunt puține evenimente deschise, cu public, dedicate sectorului forestier de exploatare și prelucrare primară a lemnului, deși e o breaslă destul de mare, cu mii de firme. Cum vă explicați?

Ciprian Dumitru Muscă: Comunicarea este, în continuare, o problemă. Lucrăm și sper să reușim să o depășim. Am făcut pași importanți, dar încă nu este suficient. Deși suntem o breaslă unită, frumoasă, care are ce arăta, încă mai căutăm secretul comunicării.

Forestmania.ro: De la an la an, observați trendurile: dacă ar fi să faceți o scurtă analiză a situației forestierilor din România în acest moment, ce ați spune?

Ciprian Dumitru Muscă: Trendul general nu este unul bun. Deși lemnul devine un produs strategic, infrastructura precară, lipsa de finanțare pentru dotarea cu utilaje și lipsa forței de muncă creează probleme în exploatarea și prelucrarea lemnului.

Forestmania.ro: Așa cum am văzut și pe afiș, „De la țapină la casă pasivă”, putem spune că se vede evoluția sectorului: avem azi diverse tipuri de case din lemn, izolații, grinzi, CLT… Produse care acum câțiva ani nu erau atât de vizibile. Vorbeați la un moment dat de un „tren al lemnului”. Să înțelegem că România a prins totuși acest tren?

Ciprian Dumitru Muscă: Este adevărat că vorbim de o evoluție a sectorului și în special a companiilor mici și medii din mediul rural. Pentru a se pune la adăpost de fluctuațiile pieței, agenții economici au început să-și diversifice activitatea. Astfel, pe lângă exploatarea și prelucrarea primară a lemnului au început să apară investiții în prelucrare superioară, cum ar fi: grinzi lamelare, CLT, case din lemn, brichete și peleți.

Pe de altă parte, nu trebuie să uităm de țapină, de țapinar, de muncitorul forestier, fără de care nu am putea vorbi de casa pasivă. Lemnul este undeva, departe, în creierii munților, sau în mocirla podișurilor și câmpiilor, iar pentru a primi o nouă viață, concretizată în produse din lemn indispensabile omului, activitatea țapinarului este vitală.

Forestmania.ro: În comunicările publice, oficialii români vorbesc frecvent de energie verde, de clădiri pasive, de materiale prietenoase cu mediul, dar niciunul nu pronunță cuvântul „lemn”. Cum vă explicați?

Ciprian Dumitru Muscă: Primul salt în evoluția omului a fost focul, iar lemnul a fost cel care a aprins și întreținut flacăra evoluției. Primele construcții au fost din lemn. Armele au fost din lemn. Primele cetăți au fost din lemn. Lemnul a însoțit și însoțește omul de la începuturile acestuia. Lemnul este parte din viața omului, omul nu concepe viața fără lemn de aceea cei mai mulți consideră că a fi înconjurat de lemn este ceva firesc, nu trebuie să pronunț cuvântul „lemn” când eu sunt înconjurat de lemn.

Totuși, la nivel de stat trebuie să avem o strategie pentru pădure și lemn, o strategie prin care să încurajăm programe pentru construcții din lemn, programe care să ne asigure că orice clădire conține cel puțin 20% lemn, programe prin care să reducem lemnul brut folosit la încălzire cu biomasa forestieră prelucrată în peleți și brichete, folosite în instalații de ardere, cu randament ridicat.

Forestmania.ro: Am văzut anul trecut un interes mare al celor care au fost la Ziua Forestierului față de utilaje. Puteți să ne spuneți ce vom vedea la Poiana Stampei?

Ciprian Dumitru Muscă: La Poiana Stampei vom vedea utilaje specifice activității de exploatare a lemnului, elemente de construcții din lemn, poduri din lemn. Încercăm să avem câteva zile în care oricine dorește să cunoască munca forestierului, să o poată face.

Vă invit să veniți să vedeți pe viu sau să ne urmăriți transmisiunile live pe pagina de Facebook.

Forestmania.ro: Nu pot să nu întreb și asta. Suntem într-un moment în care toată lumea din România vorbește despre lemnul de foc. Până la urmă, ne puteți explica de ce s-a scumpit și de ce vorbim despre o criză când, vorba multora, „cad pădurile pe noi”?

Ciprian Dumitru Muscă: Întrebarea este specifică sezonului și este normal să ne preocupe cu ce încălzim locuințele la iarnă. Însă gospodarii își fac iarna car și vara sanie. La 1 octombrie, marea majoritate a gospodăriilor sunt aprovizionate cu combustibil pentru iarnă. Nu putem vorbi despre o criză a lemnului de foc. Este posibil să fie cazuri izolate, iar pentru acestea trebuie să găsim soluții pentru a trece iarna.

Dacă totuși ne aplecăm asupra aprovizionării gospodăriilor cu lemn de foc, atunci pot fi identificate următoarele probleme: (1) categorii sociale defavorizate care au nevoie de finanțare și (2) zona de sud a României, unde prețul este influențat de costul transportului. Sudul României este deficitar în păduri, în depozite, inclusiv ale RNP-Romsilva, fapt ce presupune ca gospodăriile de aici să fie aprovizionate cu lemn de operatorii economici, care, la rândul lor înglobează în costul metrului cub de lemn costul de producție și cel al transportului.

Trebuie avut în vedere că în costul final al unui metru cub  de lemn sau de produs (brichete/peleți) intră costul electricității, al carburanților și al forței de muncă. Toate aceste costuri au crescut exponențial față de anul trecut și, din păcate, până la finalizarea conflictului din Ucraina, nu putem vorbi de predictibilitate.

În acest context, o plafonare otova, la niște valori arbitrare, fără niciun fundament, va avea un efect invers și se va transpune într-o scumpire a lemnului și o înflorire a pieței negre a lemnului.

Totodată, activitatea a circa 40 de ocoale silvice este blocată prin proceduri birocratice de mediu, și nu pot pune în piață în jur de  1,5 milioane mc de lemn, printre acestea numărându-se și ocoale din sud, din județele Mehedinți, Călărași, Ialomița, Tulcea, Giurgiu și Constanța, unde aprovizionarea cu lemn reprezintă o problemă.

În concluzie, faptul că Guvernul se apleacă asupra problemelor încălzirii cu lemn este un lucru bun, însă măsura adoptată trebuie să descurajeze specula, să asigure un sprijin financiar pentru categoriile defavorizate, să asigure lemn în sudul României fără a afecta (plafona) costurile de producție și investițiile.

Forestmania.ro: Revenind la Poiana Stampei și la eveniment, vedem că a devenit o tradiție…

Ciprian Dumitru Muscă: 1 octombrie reprezintă începutul anului forestier și este firesc și normal să sărbătorim Ziua Forestierului la această dată.

În fiecare an vom sărbători Ziua Forestierului la 1 octombrie, este un moment de reunire a breslei, un moment în care să arătăm că suntem mândri că suntem forestieri.

Meseria de forestier nu este deloc simplă, necesită cunoștințe ample, de la fizică la meteorologie, biologie, botanică, mecanică, construcții, IT și mai nou, de comunicare.  

Forestierul merită să aibă o zi a lui, o zi în care să fie mândru că prin munca sa dă viață lemnului și prin munca sa, lemnul ajunge în casele fiecăruia. Lemnul nu lipsește din casa nimănui. Așa cum lemnul este vital pentru economie și pentru viața de zi cu zi a omului, așa este și forestierul prin munca sa.