Pe vremuri, rufele erau spălate în ape curgătoare, nu doar pentru că erau limpezi, ci și pentru că nu era apă curentă în gospodării… Așa cum nu aveau nici mașină de spălat rufele. De două lucruri era nevoie când se mergea la râu: săpunul de casă și maiul de bătut rufele.
Săpun își făcea fiecare, din untură veche și sodă caustică. Bucăți mari – codrii, cum se mai numeau – avea fiecare gospodină în pod, învelite în pânze sau hârtii. Iar maiul era meșterit de soț sau de tâmplarul satului.
Unele erau lucrate frumos, cu crestături, cu modele ale locului, cu simboluri tradiționale. Altele erau simple.
În colecția Muzeului Național de Istorie a Românie există și un astfel de mai. Arată superb, chiar dacă e din 1887.
Femeile aveau locuri speciale unde spălau, niște „vâltori”. Rufele erau lăsate mai întâi la înmuiat, apoi erau frecate cu săpunul de casă și în cele din urmă efectiv bătute cu maiul. Ca suport era folosită fie o piatră mai mare din râu, fie o lespede din lemn pe care și-a aduceau special.
Iată descrierea tehnică a specialiștilor de la muzeu:
„Piesă de formă dreptunghiulară cu un mâner cilindric rotunjit la capăt. Partea cu care se băteau rufele este netedă. Partea opusă prezintă un decor bogat realizat prin incizie. În mijloc se află un motiv astral (soarele), încadrat de o parte şi de alta de cifrele 18 şi 87. În partea superioară şi în cea inferioară se află un decor floral reprezentat de câte o lalea cu frunze. Corpul mânerului are un şir de arce de cerc unite la extremităţi având înscrise în interior câte un romb. Capătul este decorat cu un soare stilizat realizat prin incizie. Culoarea naturală a lemnului patinat.
Obiectul este tăiat, cioplit, fasonat și incizat.
Dimensiuni: Lungime = 375mm; Lățime = 128mm; Grosime = 25mm;
Stare de conservare: obiectul păstrează caracteristicile iniţiale. Prezintă lovituri şi lipsesc mici fragmente de la marginea de jos.
Material: lemn de fag. Origine: zona de sud a României”.
Nota redacției:
Piesele fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României. Imaginile în format digital sunt publicate de forestmania.ro în urma unui Acord semnat cu conducerea MNIR. Acordul are scopul de a mediatiza colecția de obiecte din lemn a muzeului și de a contribui la cunoașterea începuturilor prelucrării lemnului în țara noastră.