Comorile din lemn ale României, la MNIR: Icoana de vatră, apărătoarea casei

0
519

În patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României găsim, printre alte obiecte prețioase din lemn, și o icoană de vatră specifică Olteniei. Din lemn de fag, aceasta datează de la începutul secolului al XIX-lea și a fost realizată prin cioplire.

Icoanele de vatră reprezintă, spun etnografii, unul dintre cele mai vechi semne de credinţă ale poporului român și sunt foarte rare în zilele noastre.

„Este o icoană specială, care se găseşte doar în Oltenia. Ţăranul o agăţa în interiorul coşului de deasupra vetrei, pentru a fi ferită de privirile oamenilor. Avea rol apotropaic, de protejare a casei şi familiei de spiritele malefice care puteau intra pe această cale de acces.

Conform unui mod de raţionare străvechi, cu evidente caractere magice, icoanele de vatră constituiau „zăvoare“ pe una din căile de acces posibile (hornul casei) ale spiritelor malefice în casa tradiţională a satului românesc de altădată. „Zăvorârea“ acestei căi cu o asemenea piesă încărcată cu unele calităţi supranaturale se efectua precum poarta închisă cu un zăvor. Alături de icoană se agăţa şi un pistornic“, explică etnograful Muzeului Judeţean Olt, Claudia Balaş.

Așa cum se știe, o icoană nu poate fi lucrată de oricine. Meşterii cruceri trebuiau să fie bărbaţi curaţi, care să nu provină din neam de hoţi sau din neam care a făcut moarte de om, altfel asupra lor cădea un blestem de care trăgeau nouă generaţii… Meşteşugul îl transmiteau doar fiilor „fără beteşug“, sau, în cazul în care nu aveau urmaşi de parte bărbătească, nepoţilor „zdraveni“.

Merită spus că, alături de icoanele de vatră, în unele gospodării agăţate nu în horn, ci pe perete, aproape de vatră, era întotdeauna sticla cu aghiazmă şi busuiocul. Imediat lângă stătea suportul pentru candelă, şi el din lemn.

Iată și descrierea tehnică pe care ne-au furnizat-o pentru această piesă specialiștii Muzeului Național de Istorie a României:

Icoană de vatră cu formă dreptunghiulară din zona de nord a Olteniei.

Reprezintă un sfânt stând în picioare cu braţele desfăcute. Sfântul este înfățișat cu barbă şi mustăţi. Poartă veșminte lungi.

În partea superioară se află un inel din fier pentru prinderea pe perete.

Culoarea naturală a lemnului patinat. Lemn de fag.

Dimensiuni: Înălțime 307 mm; Lățime 90 mm; Grosime 27 mm.

Datare: prima parte a secolului XIX.

Obiect tăiat, cioplit, incizat.

Nota redacției:

Piesele fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României. Imaginile în format digital sunt publicate de forestmania.ro în urma unui Acord semnat cu conducerea MNIR. Acordul are scopul de a mediatiza colecția de obiecte din lemn a muzeului și de a contribui la cunoașterea începuturilor prelucrării lemnului în țara noastră.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.