Patrimoniul cultural al României cuprinde și unități de măsură, obiecte strâns legate de dezvoltarea poporului și de schimbul de mărfuri. Acestea au apărut şi s-au modificat odată cu evoluţia istorică a regiunilor. În colecția Muzeului Național de Istorie a României sunt o serie de piese rare, cum este și această cană de măsurat cereale din zona Gorj pe care v-o prezentăm astăzi.
Unităţile de măsură au apărut odată cu dezvoltarea schimbului de marfuri şi, implicit, cu stabilirea unei echivalențe a acestora. Inițial, erau folosite diverse produse naturale şi vase, dar şi dimensiunile corpului uman: pasul, palma, cotul, pumnul, braţul etc. Deşi imprecise, aceste măsuri erau comode şi disponibile în raporturile dintre oameni în orice împrejurări, arată portalul patrimoniulimaterial.ro.
De-a lungul secolelor, sistemul primitiv de măsuri şi greutate a suportat numeroase modificări datorită activităţilor şi relaţiilor comerciale intense între popoarele vecine. În acelaşi timp, populaţia autohtonă şi-a păstrat caracteristicile de identitate. Sistemul din ţările româneşti includea măsuri de lungime, de suprafaţă, de capacitate, de greutate şi volum. Iniţial, valoarea vechilor unităţi de măsură româneşti, cu toate că aveau aceeaşi denumire, varia între cele 3 ţări româneşti medievale, după epoci şi regiuni.
O bună parte din măsurile arhaice este întâlnită şi astăzi, mai ales în mediul rural: cot, desetină, lat, rază, oca, litră, cupă, baniţă, găleată, oboroc, sac, ciuhal, vadră, pud, dram (boia de dram), drob (sare de drob), butoi, poloboc, dimerlie, palmă, şchioapă, pas, deget, pumn, sângeapă, cinzeacă, ştof etc.
Unii termeni din metrologia populară se folosesc în limba vorbită şi literară cu diverse conţinuturi semantice: o palmă de loc; dram de noroc; prins cu ocaua mică; a mânca un pud de sare; a scoate limba de un cot; a nu-i ajunge cuiva cu prăjina la nas; cât pumnul etc.
Vă prezentăm astăzi o unitate de măsură pentru cereale din colecția Muzeului Național de Istorie a României.
Iată descrierea pe care ne-au furnizat-o specialiștii muzeului:
Măsură din lemn pentru cereale din zona etnografică Gorj. Are forma unei căni. Toarta cioplită din aceeaşi bucată de lemn cu vasul este decorată cu „dinţi de lup”. Acelaşi motiv ornamental se regăseşte pe marginea superioară şi pe cea inferioară a vasului.
Culoarea naturală a lemnului patinat. Obiectul este din lemn de plop și este lucrat prin tăiere, cioplire, scobire și incizare. Se află într-o bună stare de conservare.
Dimensiuni: Înălțime = 21,7 cm; Diametru = 13,0 cm; Grosime = 8 mm.
Datare: primul sfert al secolului XX.
Nota redacției:
Piesele fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României. Imaginile în format digital sunt publicate de forestmania.ro în urma unui Acord semnat cu conducerea MNIR. Acordul are scopul de a mediatiza colecția de obiecte din lemn a muzeului și de a contribui la cunoașterea începuturilor prelucrării lemnului în țara noastră.
