„BioEcoSilva”, conferință ce a avut ca temă importanța recuperării deșeurilor lemnoase și vegetale pentru a produce energie termică i-a provocat pe participanți să alăture câte un cuvânt-cheie conceptului de bioeconomie. Strânși laolaltă, în județul Brașov, de Asociația Eco Harmony și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului, experții au ales o serie de concepte, cum ar fi: spirit, destinație, inovație, cooperare, oameni. Președintele Clusterului Green Energy, Vajda Lajos, a punctat însă că, pentru el, „cuvântul-cheie este sinceritatea. Dacă în aceste relații suntem sinceri, atunci într-adevăr putem schimba lumea”.
Pentru că „bioeconomia poate și trebuie să schimbe lumea”.
Dar, cum bine a întrebat în discursul său Borbely László, consilier de stat, șeful Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României: „Suntem gata?” Pentru el, bioeconomia este „o stare de spirit”.
„Noi avem ambiția să cream un spirit al bioeconomiei în România. Un spirit care înseamnă să vezi ce resurse ai, să vezi cum le folosești, să vezi cum valorifici inteligența umană. Care e mult mai importantă decât inteligența artificială. Pentru că niciodată un robot nu va salva omenirea. Doar oamenii o vor face”, a explicat Borbely.
Și, pentru că tema conferinței a fost biomasa forestieră, el a spus că e păcat să o lăsăm să se piardă.
„De ani de zile ne străduim să le spunem celor care sunt la cârma țării că e important să te duci spre natură, să folosești ceea ce este în natură. Să folosești cu cap, fără să distrugi. De exemplu, oameni inteligenți au făcut centrale pe biomasă în peste 200 de localități din țară. Clădirile publice de acolo au încălzire pe biomasă, adică din resturi de tot felul Este și sănătos, este și eco și este util pentru populația acelei localități”, a spus el.
Specialiștii spun că sistemul de producere a energiei cu biomasă ajută la o bună gospodărire a comunităților. Tot ce rămâne în urma curățeniei de primăvară din curți și livezi, toți brazii de Crăciun, uscăturile din păduri sau crengile adunate de râuri pot fi folosite pentru producerea de energie termică.
Experți în bioeconomie, vorbitorii au subliniat importanța recuperării deșeurilor lemnoase și vegetale pentru a produce căldură. Un model de business care poate funcționa în orice comunitate, mai ales în cele din mediul rural.
După discursul lui Borbely László au urmat o serie de prezentări ale proiectelor coordonate de Green Energy. Clusterul covăsnean promovează de ani buni sistemul de producere de energie pe bază de biomasă. Dar nu este singurul proiect bazat pe principiile bioeconomiei. Unul dintre aceste proiecte, aflat în derulare alături de mai mulți parteneri europeni, este Bio Vill.
Inginerul Bartha Sándor a proiectat și centrale termice pe bază de biomasă. Centralele sunt automatizate. „Noi am produs aceste centrale din surse proprii. Sunt foarte eficiente, foarte comode și sunt sigure”.
Institutul de prognoze economice al Academiei Române a fost de asemenea prezent, prin doamna dr. Carmen Păuna. Ea a vorbit despre Rural Bio Up, un proiect finanțat prin programul Horizon. „Proiectul încearcă să găsească soluții economice, de mediu și sociale din zonele rurale. În proiect sunt implicate mai multe entități din estul Europei și specialiști din partea vestică a continentului”, a spus dr. Carmen Păuna.
Prezent pe la conferință, Dragoș David, președintele Agenției Metropolitane Brașov a vorbit despre construcțiile din lemn. Agenția este partener în programul Build in Wood, finanțat de asemenea prin Horizon. „Dacă vreodată va fi introdusă în PIB inteligența poporului român, am fi o națiune foarte bogată”, a spus Dragoș David. El a insistat pe faptul că proiectul în care Agenția este partener urmărește punerea în valoare a lemnului pentru construcția de locuințe.
Nu a lipsit din cadrul conferinței prezentarea rezultatelor unei cercetări în bioeconomie referitoare la salcia energetică. Dr. Bartha Sándor, cercetător în bioeconomie, a vorbit despre biorafinare. „Ideea este să extragem componente valoroase din această materie, lemnul, obiectul cercetării fiind salcia”.
El a fost parte activă în proiectul „Phoenix”, derulat acum câțiva ani de Alianța Europeană pentru Inovare în Energia Durabilă cu parteneri din mai multe state europene.
„În cadrul proiectului, eu m-am concentrat pe a obține anumiți compuși chimici din biomasa produsă în județul Covasna. Am plecat la Lisabona cu probe de salcie energetică de la cultivatorii noştri şi am studiat posibilitatea transformării acesteia în compuşi chimici cu valoare adăugată, să obţinem bioetanol de generaţia a doua, pe care putem să îl utilizăm ca bio-combustibil”, a explicat dr. ing. Bartha Sándor.
În cadrul conferinței a fost prezentat și Proiectul CEE 2 ACT. „Proiectul se referă la dezvoltarea strategiilor bazate pe bioeconomie în țările din Europa centrală și de est”, a spus Maria Gaspar, de la Asociația ASIMCOV. Proiectul are o durată de implementare de 36 de luni și un buget de 4 milioane de euro. În proiect sunt 17 parteneri din tot atâtea state.
Managerul proiectului Bio Rural, Boglarka Vajda, a vorbit despre Rețeaua Europeană de Bioeconomie Rurală și a lansat și o invitație către cei prezenți: „Vă încurajez pe toți să vă înscrieți pe rețeaua de bioeconomie rurală – biorural.eu – unde veți găsi un set de instrumente care vă vor ajuta. Veți găsi aici exemple de bună practică, modele de succes, cercetări, articole, idei și modele business”.
Printre experții care au susținut discursuri și prezentări au mai fost și Bagoly Miklós Levente, expert în silvicultură și prelucrarea lemnului, Orsolya Zsidó, expert Green Deal.
Cum la Conferință au fost prezenți studenți de la Facultățile de Silvicultură de la Brașov și de la Universitatea „Sapientia”, dar și de la Design și Ingineria Lemnului, Bagoly Miklos Levente le-a spus să aibă încredere:
„Sunt unul dintre puținii care de la terminarea facultății, în 1980, până la pensie, în 2020, am practicat meseria mea dragă – lucrul cu lemnul. Nu am ajuns în top 10 cei mai bogați, dar am asigurat un trai decent familiei și am crescut trei copii fără să avem grija zilei de mâine. În acest context, îi asigur pe cei tineri că pot merge mai departe cu încredere și că, prin muncă, pot să-și îndeplinească visurile”.
Așa cum spuneam, în timpul conferinței au fost selectate câteva cuvinte-cheie de la cei care au susținut prezentări sau discursuri. La încheierea evenimentului, președintele clusterului Green Energy, Vajda Lajos, a ales și el un astfel de cuvânt. „Aici sunt foarte multe cuvinte-cheie. Pentru mine cuvântul-cheie este sinceritatea. Dacă în aceste relații suntem sinceri, atunci într-adevăr putem schimba lumea”.
Mai multe despre bioeconomie și proiecte pe această temă puteți citi pe site-ul Green Energy, AICI.
