Europa se confruntă cu o criză acută a locuințelor, iar răspunsul nu mai poate fi limitat la materiale tradiționale cu amprentă mare de carbon. Confederația Europeană a Industriilor de Prelucrare a Lemnului (CEI-Bois) a transmis Comisiei Europene un set de recomandări strategice pentru viitorul Affordable Housing Act (Actul privind Locuințele Accesibile), inițiativă susținută ferm și de ASFOR în plan național.
Mesajul sectorului forestier este unul unitar: pentru a avea locuințe accesibile, rapide și verzi, Uniunea Europeană trebuie să parieze pe lemn și pe metodele de construcție industrializate.
Parteneriat pentru sustenabilitate: De la Bruxelles la București
În timp ce CEI-Bois lucrează la nivelul instituțiilor europene pentru a debloca barierele legislative, ASFOR reiterează importanța acestor măsuri pentru piața din România. Președintele ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă, a subliniat constant că lemnul este singurul material de construcție capabil să stocheze carbon pe termen lung, transformând clădirile în adevărate „depozite” de dioxid de carbon. „Sectorul construcțiilor este responsabil pentru o parte semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Trecerea către construcțiile din lemn nu este doar o opțiune ecologică, ci o necesitate economică. Avem nevoie de politici publice care să favorizeze utilizarea resurselor regenerabile autohtone”, afirmă reprezentanții ASFOR.
Soluțiile propuse: Industrializare și extindere pe verticală
Documentul transmis de CEI-Bois identifică piloni esențiali pentru rezolvarea crizei locuințelor prin utilizarea lemnului:
- Construcții modulare și prefabricate: Realizate în fabrică (offsite), acestea oferă viteză de execuție, costuri predictibile și o calitate superioară a finisajelor.
- Extinderi pe verticală: În orașele aglomerate, lemnul este materialul ideal pentru a adăuga etaje suplimentare clădirilor vechi, fără a periclita structura de rezistență, datorită greutății sale reduse.
- Regenerabilitatea, egală cu reciclabilitatea: Industria solicită ca lemnul, fiind o resursă naturală regenerabilă, să fie tratat cu aceeași importanță ca materialele reciclate în cadrul economiei circulare.
Ce solicită industria lemnului de la decidenții UE?
Pentru ca aceste soluții să devină realitate la scară largă și să nu rămână doar la nivel de proiecte-pilot, CEI-Bois și partenerii săi solicită patru acțiuni prioritare:
- Achiziții publice strategice: Autoritățile ar trebui să utilizeze licitațiile publice (clădiri administrative, școli, spitale) pentru a stimula cererea de soluții bazate pe bio-materiale și construcții industrializate.
- Deblocarea barierelor de reglementare: Simplificarea proceselor de autorizare și armonizarea codurilor de construcție la nivel european, eliminând birocrația care frânează proiectele verzi.
- Standarde moderne: Actualizarea standardelor de produs pentru a reflecta inovațiile tehnologice din domeniul lemnului prelucrat (CLT, LVL etc.).
- Acces la capital: Crearea de mecanisme financiare, inclusiv recunoașterea creditelor de carbon pentru stocarea acestuia în materialele de construcție din lemn, oferind astfel un avantaj economic direct constructorilor sustenabili.
ASFOR: „România are potențialul de a deveni un hub al construcțiilor verzi”
Poziția ASFOR completează viziunea europeană, solicitând autorităților din România să adopte bunele practici propuse la Bruxelles. ASFOR militează pentru introducerea cotelor de lemn în construcțiile publice și pentru revizuirea normativelor de siguranță la foc, care în prezent limitează nejustificat regimul de înălțime al clădirilor din lemn în țara noastră.
Prin utilizarea lemnului, Europa și România pot atinge două obiective simultan: asigurarea unui acoperiș deasupra capului pentru cetățeni și respectarea angajamentelor climatice pentru 2050.
