Forestmania.ro a lansat întrebarea „Cum a fost 2021, ce ne așteaptă în 2022?” mai multor specialiști din silvicultură și industria forestieră. Ca la orice final de an și începutul unuia nou, este importantă viziunea branșei atât sub forma unui scurt bilanț, cât și a unei estimări a celor ce urmează.
Redăm răspunsurile dumnealor așa cum le-am primit, fiecare din domeniul său – fie că e universitar, antreprenor sau reprezentant al unei asociații ori federații.
Azi publicăm răspunsul lui Cătălin Roibu, șef lucrări dr. ing. la Facultatea de Silvicultură din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, coordonator al Laboratorului de Biometrie Forestieră.
„2021 a fost un an plin de provocări și a trebuit să ne adaptăm la pandemie, atât din punct de vedere al cercetării, cât și academic. Am reînceput campaniile de teren, am mai scăpat de frica virusului.
În ceea ce privește anul 2022, suntem foarte optimiști. Ne așteaptă multe campanii de teren și colaborarea cu alte universități din afară. În 2021 am continuat investițiile în Laborator, am dezvoltat latura de anatomia lemnului și am consolidat poziția de lider al laboratorului în România și în Sud-Estul Europei. 2022 e un an al muncii în echipă, un an în care, personal, sper să devin conducător de doctorat. Deci se schimbă strategia, de la infrastructură, la echipă. Vrem să aducem tineri care iubesc lemnul.
Pentru colegii din producția silvică îmi doresc să fie mai curajoși, atât în ceea ce privește rezolvarea problemelor interne, cât și să își recapete credibilitatea în societate. Să aibă curajul de a-și recunoaște propriile greșeli, să aibă dorința de a se reforma, de a accepta noul, să comunice mai mult.
Nu ai cum să ai lemn decât din exploatare, pădurea se cultivă și apoi se exploatează. Lemnul este un bun comun pe care îl folosim toți, pentru că nu putem avea o viață fără lemn. Ca și cu vânătoarea: nu putem deveni un parc imens. Pădurea și toate componentele ei depind de om. Iar cei din zona silvică trebuie să spună mai răspicat aceste lucruri.
În același timp, trebuie să cunoaștem mai bine și valoarea protectivă a pădurii, nu numai cea productivă. Să învățăm să explicăm comunității, să învățăm să facem și turism științific în aceste păduri naturale. Să înțelegem că pădurea înseamnă mai mult decât lemn. Există un echilibru între economic, mediu, social când vorbim despre rolul pădurii, iar acest echilibru suntem chemați să îl respectăm.
Pe de altă parte, mi-aș dori să fie un pic mai incisivi cu cei care pun presiune și creează probleme fără suport real din teren, cum ar fi blocarea amenajamentelor pe orice fel de criterii nefondate, fără fundament tehnic și legal. Mi se pare de neacceptat. Îmi doresc să se termine odată și Catalogul pădurilor virgine și să înceteze această dispută falsă. Vor fi trasate linii clare și scăpăm de starea de incertitudine permanentă. Pentru că atunci când stai în incertitudine, nu mai poți fi predictibil. Să se decidă ce e de protejat, să se protejeze, fără alte tertipuri.
Sunt de părere că în general nu trebuie sa ne spună alții ce să facem! Sigur noi putem să ne reformăm și să ne recredibilizăm! Numai să vrem!
Totodată, ar fi de dorit ca administrațiile silvice trebuie să prezinte rapoarte privind starea pădurii. Tot o chestiune de comunicare și claritate.
De fapt, dacă ar fi să trag o concluzie și să spun clar ce mi-aș dori pentru 2022 este că îmi doresc să se refacă credibilitatea silvicultorilor”.
Cătălin Roibu este doctor în Silvicultură, expert tehnic judiciar, coordonator al Laboratorului de Biometrie Forestieră, autor a numeroase studii și proiecte în domeniul dendocronologiei, biodiversității și biometriei forestiere. Este membru în asociația de cercetare internațională ATR (The Association for Tree-Ring Research) și șef de lucrări în cadrul Facultății de Silvicultură Suceava.
