Forestmania.ro a lansat întrebarea „Cum a fost 2022, ce ne așteaptă în 2023?” mai multor specialiști din silvicultură și industria forestieră. Ca la orice final de an, este importantă viziunea branșei: facem un scurt bilanț al lui 2022 și încercăm să anticipăm ce urmează în 2023. Redăm răspunsurile dumnealor așa cum le-am primit, fiecare fiind concentrat pe domeniul propriu de activitate. Azi publicăm răspunsul lui Ciprian Palaghianu, decanul Facultății de Silvicultură Suceava.
„Cum a fost anul 2022? Nu putem să trecem peste cel mai nefast eveniment: invazia Ucrainei. Ce am avut de învățat din asta? Că solidaritatea este modul cel mai bun de a reacționa în astfel de momente, iar implicarea colegilor si studenților noștri în acțiunile de voluntariat a arătat resursele lor extraordinare de empatie și dăruire.
În ceea ce privește activitatea didactică din cadrul Facultății de Silvicultură din Suceava, în anul 2022 a continuat tendința de orientare spre activitățile practice. Sloganul educațional al facultății noastre, „Laboratorul nostru este pădurea”, a fost aplicat în cele peste 70 de deplasări în teren desfășurate în acest an.
Pe lângă activitățile uzuale de practică ce folosesc facilitățile de cazare ale universității (Cabana Șipoțelul sau hotelul de la Vatra Dornei) sau se desfășoară în arboretele din județul Suceava, în acest an activitățile de practică și vizitele de studiu au depășit deseori granițele județului, studenții adunând experiențe profesionale din Dobrogea și Delta Dunării și până în Transilvania.
Anul 2022 a însemnat și pierderea unor silvicultori deosebiți, modele pe care mulți dintre noi le-am avut – și aici mă gândesc la faptul că regretăm trecerea în neființă a distinșilor profesori universitari Nicolae Boș și Ilie Popescu.
Dar noi, forestierii, înțelegem poate cel mai bine că silvicultura reprezintă o legătura între generații, fiind constant preocupați să creștem interesul tinerilor pentru pădure și mediu.
Silvicultura este o meserie vocațională și dorim să descoperim interesul și pasiunea în tânăra generație. De aceea am avut numeroase campanii de comunicare, reunite sub sloganul „Hai în zona verde”, pentru promovarea spiritului forestier și atragerea tinerilor spre meseriile conexe domeniului.
Cooperare
Considerăm că nu am fi ceea ce suntem fără partenerii noștri. Acțiunile de cooperare ale facultății, la nivel național sau european, ne-au ajutat să găsim soluții mai potrivite, să promovăm diversitatea, să creștem creativitatea și spiritul de inovare, simțind în același timp responsabilitatea și solidaritatea parteneriatelor în care am fost implicați.
La nivel național, am susținut o relație solidă cu Facultatea de Silvicultură și exploatări forestiere din Brașov. Cred că este un exemplu de succes de parteneriat colaborativ, concretizat anul acesta într-un demers excepțional – proiectul Strategiei Naționale pentru Păduri 2030. SNP30 a fost un demers reușit datorită modului în care a împletit în mod transparent viziuni și perspective diferite, care în final au devenit complementare și nu divergente. Cred că acest demers ar putea sta la baza unei schimbări de paradigmă in domeniul forestier, de care sper să beneficieze în final pădurea.
Continuăm colaborarea cu colegii de la Brașov și în cadrul unor proiecte de cercetare, precum și pentru organizarea în comun a Sesiunii naționale de comunicări științifice studențești.
La nivel național am continuat să lărgim paleta partenerilor de practică și le mulțumim pentru susținerea procesului nostru educațional: de la Asociația Forestierilor din România – ASFOR, Silvania International, Romanel, Egger, HS Timber, IRUM, Kastamonu, la ocoale silvice private sau ocoalele silvice ale partenerului nostru tradițional RNP Romsilva, prin Direcțiile Silvice Suceava, Botoșani, Vaslui, Iași, Neamț, Mureș, Maramureș sau Constanța.
Majoritatea partenerilor noștri au participat și la anualul Workshop pe teme de Silvicultură și protecția mediului cu angajatorii din domeniu, demers ce a urmărit să consolideze colaborarea cu aceste instituții și să îmbunătățească planurile de învățământ pentru specializările de licență și masterat.
Păstrându-ne încă în registrul cooperării naționale, anul acesta am organizat împreună cu partenerii noștri de la Colegiul Silvic „Bucovina” Câmpulung Moldovenesc primul Simpozion despre educația ecologică și protecția mediului în învățământul preuniversitar, eveniment la care au participat numeroase licee.
Educația forestieră și de mediu ar trebui să se regăsească și în învățământul preuniversitar, începând chiar cu ciclul primar sau gimnazial. Consider că acest tip de educație poate să înceapă de la vârste mici. În spiritul acestei credințe, Facultatea de Silvicultură Suceava și fundația Pădurea de Mâine au continuat parteneriatul pentru o educație ecologică și forestieră sănătoasă, promovând activități specifice, adaptate celor mici, în cadrul programului Poveștile Pădurii – Povestea lui Semi. Anul acesta chiar și elevi din alte țări (Portugalia, Spania, Grecia, Turcia, Cehia sau Italia) au avut posibilitatea de a participa la aceste activități, în cadrul unor evenimente organizate prin programul ERASMUS+.
La nivel internațional au continuat colaborările cu universitățile și centrele de cercetare din Europa, în cadrul proiectelor finanțate prin programul Orizont Europa (Horizon Europe). Suntem încântați că în competițiile din acest an am câștigat două noi proiecte, ceea ce arată nu doar preocuparea dar și expertiza solidă a facultății noastre în temele de cercetare cu specific forestier. Consider că vizibilitatea facultății noastre la nivel european va crește și ca urmare a aderării în acest an la Institutul Forestier European (EFI – European Forest Institute).
Gânduri pentru 2023?
În primul rând cred că ar trebui să continuăm și să perfecționăm lucrurile bune începute în acest an sau în anii trecuți.
Pe partea didactică, dorim să păstrăm tendința de integrare a unui număr mare de activități practice în pregătirea studenților, pentru că așa vom șlefui pregătirea lor profesională. În aceeași măsură consider că trebuie să fim mai deschiși către programele de formare continuă, deoarece vorbim de multe schimbări, de noi realități și provocări, climatice sau energetice, pe care trebuie să le integrăm în domeniul nostru.
Modul în care putem răspunde acestor noi provocări este strâns legat și de modul în care reușim să subordonăm activitatea de cercetare nevoilor reale provenite din activitatea de management și producție forestieră. Trebuie să asigurăm o legătură mai strânsă între cercetare și practica forestieră și intuim că cercetarea va migra tot mai mult spre latura aplicativă, pentru a asigura suportul decizional necesar.
Îmbunătățirea comunicării este un alt deziderat pentru 2023. Publicul larg are foarte multă nevoie de informații corecte și competente, dar comunicarea dinspre un sector care nu a fost obișnuit să fie contestat, a fost multă vreme deficitară. De aceea, informarea onestă și avizată, trebuie să fie o prioritate. Și felicit Forestmania pentru că a devenit un vector de informare și comunicare eficient.
În final, ca un deziderat pentru sectorul forestier: Aș dori ca în 2023 să ne apropiem tot mai mult de un sector cu o activitate robustă, transparentă și corect reglementată!
Ciprian Palaghianu este doctor în Silvicultură, decan al Facultății de Silvicultură din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Auditor în management forestier, cercetător, profesor invitat la mai multe universități europene, autor a numeroase studii și cărți, titular al cursurilor de Împăduriri, Reconstrucția ecologică a ecosistemelor degradate, Ecologia și managementul peisajului, Informatică.