Forestmania.ro a lansat întrebarea „Cum a fost 2022, ce ne așteaptă în 2023?” mai multor specialiști din silvicultură și industria forestieră. Ca la orice final de an, este importantă viziunea branșei: facem un scurt bilanț al lui 2022 și încercăm să anticipăm ce urmează în 2023. Redăm răspunsurile dumnealor așa cum le-am primit, fiecare fiind concentrat pe domeniul propriu de activitate. Azi publicăm răspunsul lui Gabor Molnar, doctor în silvicultură și director de producție.

„Planificare

Strategia forestieră 2020-2030, un jalon pentru implementarea Componentei C2 – Păduri și protecția biodiversității – din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)

Rezoluția Parlamentului European din 14 septembrie 2022 referitoare la noul Bauhaus european, adică:  art. 22.  subliniază importanța transformării, reabilitării și modernizării parcului imobiliar existent, inclusiv a clădirilor planificate și construite defectuos ridicate de regimurile totalitare, a aplicării soluțiilor bazate pe natură, cum ar fi lemnul, și a reducerii deșeurilor și a creșterii durabilității, a reutilizării și a circularității în mediul construit, precum și sensibilizarea cetățenilor cu privire la carbonul încorporat și stocat în materiale, pentru a le permite să facă alegeri în cunoștință de cauză.

Dezvoltare

A început implementarea Programul Național de Redresare și Reziliență, document strategic care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții pentru aplicarea Mecanismului de redresare și reziliență în România.  Un șir de programe și proiecte cu obiectivul să sprijine reziliența, nivelul de pregătire pentru situații de criză, capacitatea de adaptare și potențialul de creștere, prin reforme majore și investiții cheie cu fonduri alocate pentru România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență

Planul Național Strategic 2023 – 2027, aprobat de Comisia Europeană, adică fonduri europene destinate implementării Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2023-2027. Prin program se asigură sprijin financiar sectorului forestier și cel silvic, prin două linii. Prima se referă la investiții în silvo-mediu, adică plăți pentru întreținerea și îngrijirea suprafeței împădurite, în valoare de 85 de milioane de euro. A doua vizează investiții în tehnologii forestiere, unde se alocă 86 de milioane de euro.

Bioeconomie. Planul B pentru pădurile și societatea din România – planul pentru o bioeconomie circulară.

Proiecte în implementare

Sistemului informatic integrat de urmărire a materialelor lemnoase SUMAL.

Adaptarea legislației silvice cerințelor aniilor 2020.

Utilizarea lemnului în construcții, cercetare în universități, firme specializate, aplicații puse în practică (podul din lemn).

Organizarea prin prezență fizică la tărguri de specialitate din sectorul forestier și industrializarea mobilierului.

Proiecte cu fonduri europene pentru găsirea de parteneriate în USA, Canada, Africa de sud, Asia.

Proiectul regional „Fem4Forests” („Păduri în mâinile femeilor”) implementat de Facultatea de Silvicultură din Suceava, Universitatea „Ștefan cel Mare”.

Lipsuri

Lipsa materiei prime, la preț competitiv, necesar industriei mobilierului.

Lipsa lemnului de foc.

Resursa umană calificată.

Probleme

Defăimarea corpului silvic.

Prețuri nejustificat de mari la licitațiile lemului pe picior.

Amenajamente silvice blocate.

Proiecte gen ursul Arthur.

Conviețuirea om-animal sălbatic.

Piețe de desfacere pierdute, lipsa forței de muncă, mecanizare învechită….

Cum va fi 2023?

Proiecte majore – oportunități

Derulare implemantare PNRR- împăduriri.

Deschidere proiecte PNS, pentru investiții silvo-mediu și tehnologii.

Inteligența artificială o să pună amprenta în modernizarea prin noi tehnologii a sectorului forestier.

Dezvoltare – posibilități

Comunicare și marketing pentru sectorul forestier.

Utilizarea lemnului în proiecte de construcții.

Mecanisme legislative de susținere a utilizării lemnului în construcții.

Sistemul SUMAL.

Dezvoltare baza tehnologică a firmelor din sectorul silvic.

Resurse alternative de energie, peleți, bricheți, cărbune din lemn…

Tendințe

Sistem de gestionare electronică a administrării fondului cinegetic.

Dezvoltare relații în piețele de ex. din Egipt, pentru mobilierul din România.

Inteligența artificială, drone, sisteme GIS în sectorul silvic și forestier.

Utilizarea și a altor resurse pe care ni le oferă pădurea.

Amenințări

Din cauza prețurilor mari, o să apară sortimentele lemnoase din import, în cantitate mai mare.

Instabilitate politică, legislație complicată.

Migrarea resursei umane înalt calificate.

Lemnul industrial o să ajugă lemn de foc pentru că e mai rentabil.

Instabilitatea geopolitică ca amenințare la dezvoltarea, buna funcționare a sectorului forestier.

Gabor Molnar este doctor în Silvicultură al Facultății de Silvicultură Brașov și deține, în Harghita, o firmă de proiectare, pregătire produs pentru fabricație, consultanță tehnică pentru industrializarea lemnului și silvicultură și consultanță silvică. În paralel, este manager al unei firme de prelucrare a lemnului, tot în Harghita. A fost manager de proiect pentru instituții publice în proiecte privind managementul forestier, biodiversitate și managementul deșeurilor. Este consultant ASFOR pe județele Covasna și Harghita.