DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

ÎNTREBĂRILE VOASTRE

35 C
București
33.1 C
Sibiu
33.4 C
Suceava
33.6 C
Covasna
34.3 C
Piatra Neamț
31.9 C
Braşov
31.1 C
Bistrița
35.9 C
Râmnicu Vâlcea
sâmbătă, iulie 13, 2024

Cum a fost 2022, ce ne așteaptă în 2023? Levente Porzsolt, Ministerul Mediului: „E nevoie de stabilitate”

Recomandate

Forestmania.ro a lansat întrebarea „Cum a fost 2022, ce ne așteaptă în 2023?” mai multor specialiști din silvicultură și industria forestieră. Ca la orice final de an, este importantă viziunea branșei: facem un scurt bilanț al lui 2022 și încercăm să anticipăm ce urmează în 2023. Redăm răspunsurile dumnealor așa cum le-am primit, fiecare fiind concentrat pe domeniul propriu de activitate. Azi publicăm răspunsul lui Levente Porzsolt, consilier pe probleme silvice al ministrului Mediului.

„Din punctul de vedere al autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, cuvintele-cheie ale anului 2022 sunt: PNRR împăduriri, SUMAL 2.0, noua Strategie Forestieră Națională SNP 30 și infringement păduri.

PNRR împăduriri.

În prima parte a anului am adoptat Ordonanța de Urgență a Guvernului prin care am alocat o sumă (456 de euro pe an și pe hectar) care se oferă pentru captarea carbonului ca și adiționalitate pentru suprafețele pe care se realizează păduri noi. S-a muncit la realizarea schemelor și ghidurilor, iar la sfârșitul lunii noiembrie s-a lansat primul ghid, cel pentru suprafețe nou create. A fost aprobată de Comisia Europeană și schema de sprijin pentru pepiniere. Aș sublinia, pentru că e important, că au fost aprobate toate schemele de finanțare prin PNRR propuse de minister la capitolul Păduri și biodiversitate. Este un mare pas înainte.

SUMAL 2.0.

A împlinit un an și am încercat tot timpul să facem acest program operațional și util pentru cei care lucrează în domeniu. Aș vrea să subliniez, referitor la SUMAL, un lucru important: multitudinea datelor care se află în cadrul acestei aplicații informatice. Pentru că vedem cifrele macro și să tragem niște concluzii referitoare la politicile publice care se vor aplica și la care lucrăm. Sunt analize care se fac în baza acestor date. Aceste analize sunt foarte importante în a-i găsi pe cei care încalcă în mod constant legea. Este esențial să nu îi deranjăm pe cei care lucrează corect. Important e să îi găsim pe cei care încalcă legea și să îi aducem pe calea cea bună.

SNP 30.

După cum știți, s-a realizat printr-un amplu proces de dezbateri. Un proiect creat de facultățile de Silvicultură Brașov și Suceava. M-am bucurat personal de acest proces, de amploarea lui, de nivelul ridicat de consultare publică. Au captat în echipă oameni cu expertiză din domenii conexe, mediul de afaceri, experți, ceea ce a fost un lucru foarte bun. Această strategie trasează sarcini pe care le vom implementa în anul 2023.

Infringement.

Comisia Europeană ne solicită anumite explicații referitoare la câteva site-uri Natura 2000. A trebuit să facem o analiză la așa-zisele poligoane din care ar fi dispărut pădurea, potrivit Global Forest Watch. Dispariția pădurii poate să fie una legală, adică o tăiere prevăzută într-un amenajament, bazată pe sustenabilitate. În aceste cazuri găsim și o pădure reinstalată care, deși apărea în 2009 ca suprafață tăiată, în momentul de față avem o pădure de 10 ani, după reinstalarea vegetației forestiere. Sunt 2 zone care au reieșit din aceste analize – zona Maramureșului și zona Munților Făgăraș, partea de sud, vestitul dosar „Cheresteaua”. Am identificat suprafețe care au fost despădurite în mod nelegal și neurmate de împăduriri. În momentul de față lucrăm la refacerea habitatelor și la reîmpădurire, de aducere a acestor suprafețe înapoi în fondul forestier. Acest proces de reconstrucție și de analiză este ceva unicat. Ca și SUMAL 2.0, care nu există altundeva în lume.

Anul 2023.

Cea mai mare provocare o văd în implementarea PNRR, în crearea a 25.000 de hectare de pădure nouă. Pentru a reuși acest lucru, am demarat procedurile cu Gărzile Forestiere. Cel mai important e ca oamenii care dețin terenuri să știe că se pot împăduri terenurile agricole, culturile permanente și pajiștile. Nu se pot împăduri pajiștile cu valoarea ridicată de conservare. Provocarea constă în atragerea deținătorilor de terenuri pentru realizarea împăduririlor, fiind o măsură facultativă. Prioritatea noastră a fost crearea condițiilor favorabile pentru cei care vor aplica pentru această măsură.

În mod sigur din ianuarie o să pornim și programul de reîmpăduriri pe suprafețe calamitate (incendii, alunecări, doborâturi).

Prin programul de pepiniere ne propunem înființarea a 90 de pepiniere. Sunt două programe, unul de minimis și unul cu sume mai mari, de 200.000 de euro. Prin aceste 90 de pepiniere se pot produce suficienți puieți pentru împăduririle din fiecare an.

Sperăm, referitor la infringementul pe păduri, să îi putem convinge pe specialiștii Comisiei Europene, cu care vom avea o discuție în luna ianuarie, că vom face tot ce ne stă în putință pentru a reconstrui suprafețele despădurite de-a lungul anilor. Sperăm să îi convingem că suntem capabili să corectăm greșelile care s-au făcut acum 10 – 15 ani. În momentul de față, oriunde ne uităm, suprafețele care sunt acoperite cu păduri cresc de la an la an. Contrar tuturor „știrilor” care circulă în media și care spun că „România a distrus pădurile”.

Ce ne mai dorim în 2023? Stabilitate. Prin implementarea unor politici publice cu o gândire pe termen lung. Stabilitatea se poate realiza și prin neschimbarea regulilor de pe o zi pe alta.

În esență, despre silvicultură putem să spunem că România are cele mai frumoase păduri din Europa. Avem cea mai bună biodiversitate, fapt recunoscut și de ONG-urile care critică autoritatea și critică sectorul silvic. Sunt o mulțime de studii realizate la nivel internațional care demonstrează aceste lucruri. Nu putem afirma că nu sunt oameni care încalcă legea și este obligația noastră să luptăm împotriva acestor cazuri, dar fenomenul nu este la nivelul din trecut.

Vă doresc tuturor Sărbători fericite! Și La mulți ani!”

Levente Porzsolt este inginer silvic și economist, consilier al ministrului Mediului din februarie 2021. A activat ca responsabil fond forestier la un ocol silvic privat, apoi l-a condus timp de mai mulți ani. A fost în conducerea asociației proprietarilor și administratorilor de păduri din Estul Transilvaniei și membru în consiliul director al Asociației Administratorilor de Păduri.

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi