Forestmania.ro a lansat întrebarea „Cum a fost 2022, ce ne așteaptă în 2023?” mai multor specialiști din silvicultură și industria forestieră. Ca la orice final de an, este importantă viziunea branșei: facem un scurt bilanț al lui 2022 și încercăm să anticipăm ce urmează în 2023. Redăm răspunsurile dumnealor așa cum le-am primit, fiecare fiind concentrat pe domeniul propriu de activitate. Azi publicăm răspunsul lui Marian Roșu, colaborator al Dendro Tools și un militant pentru digitalizarea sectorului.
„Digitalizarea sectorului silvic e ca un tunel săpat cu lingurița… dar luminița se vede.
Deși afectat de evenimente externe nedorite și incertitudine pe plan intern, anul 2022 a venit cu o dinamică în domeniul silvic, lucru datorat câtorva shimbări majore:
– În primul rând implementarea SUMAL 2.0 – care, cu bune și rele, a pus tot sectorul forestier în fața unei provocări – digitalizarea a bătut la ușă. Unii au deschis larg ușa, mulți au pus piciorul în prag, dar dacă e musai, învățăm cu plăcere să folosim tehnologii noi. A lipsit însă deschiderea promisă către comunicarea cu softuri terțe, folosite de operatori economici, care ar fi simplificat mult procesele.
– Apoi, evident, programul PNRR, care a adus speranțe mari și în domeniul forestier. În ce privește digitalizarea, el acoperă bine partea de control și monitorizare a fondului forestier național, rezultat evident al faptului că Europa ne privește în continuare cu suspiciune. Ca paranteză, suspiciunea e constant alimentată din păcate de noi, nu doar prin ONG-urile cu scopuri clare, dar mai ales de jurnalismul nedocumentat – aproape orice interviu sau reportaj va transmite ideea apocalipsei în păduri, pentru că asta „vinde” publicului.
Dar dezamăgirea în PNRR a fost lipsa susținerii operatorilor economici. Nu s-a înțeles deloc că reducerea presiunii asupra pădurii va începe exact cu tehnologizarea și digitalizarea acestora.
– Cea mai notabilă realizare a fost elaborarea SNP 2030, cu implicarea largă a factorilor din domeniu, care pune pe hârtie pașii de făcut pentru strategii noi în tot sectorul silvic. Găsim acolo ideea interesantă a cooptării și responsabilizării proprietarilor de pădure în actul administrativ, prin introducerea obiectivelor de rezultat, iar pe partea de control mutarea focusului pe prima punere în piață a materialului lemnos.
În ceea ce privește tehnologizarea, e prevăzut un set de măsuri pentru creșterea gradului de tehnologizare a sectorului forestier, va depinde mult însa de mecanismele de finanțare.
Despre anul 2023, el va veni cu provocări, dar și speranțe:
– În primul rând Planul Naţional Strategic, pentru perioada 2023 – 2027, care în sfârșit scrie negru pe alb că vor fi bani pentru firmele de exploatare și depozite, pentru adoptarea de tehnologii forestiere și digitalizare. Încet-încet, cei din domeniu realizează beneficiile, iar dacă vor fi ajutați cu bani, cred că vor face pasul cu încredere.
– În ce privește PNRR, preocuparea majoră va fi programul de împădurire – pe de o parte pentru asigurarea puieților necesari în pepiniere, iar pe de altă parte pentru eficiența soluțiilor, mai ales în terenurile degradate – acolo cred că va fi o provocare care necesită un efort unitar.
– Tot ca speranță, aș încheia cu faptul că ar fi de dorit să se reușească o educare a publicului larg, pentru a-l transforma din adversar în partener. Iar asta nu se poate decât cu specialiști în comunicare și educație și cu implementare de la nivelul școlii primare.
Marian Rosu este inginer silvic, antreprenor in domeniul IT, membru fondator al platformei digitale Depo Bușteni și colaborator al Dendro Tools. Pasionat de tehnologizarea și digitalizarea sectorului forestier.
