Forestmania.ro a lansat întrebarea „Cum a fost 2022, ce ne așteaptă în 2023?” mai multor specialiști din silvicultură și industria forestieră. Ca la orice final de an, este importantă viziunea branșei: facem un scurt bilanț al lui 2022 și încercăm să anticipăm ce urmează în 2023. Redăm răspunsurile dumnealor așa cum le-am primit, fiecare fiind concentrat pe domeniul propriu de activitate. Azi publicăm răspunsul profesorului Marian Drăgoi, de la Facultatea de Silviclutură Suceava.
„Anul 2022 a fost anul refacerii după aiureala pandemică din 2021. Am reusit să public o carte de economie a mediului și am participat, la început fără prea mare tragere de inimă, la Strategia pentru păduri. Poate colegii de echipă s-ar fi asteptat la o declarație ceva mai angajantă și optimistă, dar nu am scăpat de sentimentul de deja – vu. Silvicultura nu a reușit să scape de vechile metehne și îi va fi tot mai greu să o facă fără un dialog sincer și constructiv, între noi, cât timp vom gândi în clișee.
Prin vară am realizat că însăși legislația silvică îi obligă pe colegii noștri să „fure”. Editorialul din Bucovina forestieră (Nevoia schimbării sau schimbarea nevoii? încheie un triptic (alături de războiul cifrelor și controlați, controlați, controlați) în care am explicat simplu de ce se fură și se va mai fura, cât timp legea îi obligă să facă asa ceva. Așa că m-am cam retras din dezbateri publice și științifice și voi rămâne așa cât timp nu se va umbla la adevarata cauză. Care e simplă: recunoașteți că erorile de măsurare sunt inevitabile, iar egalitățile forțate fac numai rău.
2023 sper să fie anul schimbărilor împinse de la spate de PNRR. Sper să se investească în noi drumuri forestiere și în utiliaje moderne. Oricât ne-am învârti în jurul strategiei, RNP tot va trebui reformată. Dar există un mare risc: reformă de formă, fără nici cel mai mic efort de a schimba ceva din mecanismele ce au dus RNP în situația în care este”.
Marian Drăgoi este cercetător științific grad III, proiectant principal în amenajarea pădurilor (proiectare tehnologică), a fost şef de lucrări între 1997 şi 2005; din 2005, conferenţiar, apoi prodecan din 2008, director de departament din 2011, titular al disciplinelor amenajarea pădurilor, economie şi piaţa lemnului, fundamentarea deciziilor şi aplicaţii informatice (masterat). Profesorul Drăgoi a absolvit totodată și Cursuri de economie a mediului la Institutul Harvard pentru Dezvoltare Internaţională, dar și la Banca Mondială şi Catedra UNESCO a Universităţii Politehnice Bucureşti.
Puteți citi și alte analize: Oana Bodea (CEO Kronospan), Ciprian Muscă (ASFOR), prof. Arcadie Ciubotaru (Silvicultură Brașov), Mihai Gășpărel (GF Suceava).
Dacă nu se investește în tehnologie