Serialul finalului de an! Forestmania.ro continuă tradiția ultimilor doi ani și lansează întrebarea „Cum a fost 2023, ce ne așteaptă în 2024?” mai multor reprezentanți ai industriei. Ca la orice final de an, este importantă viziunea breslei: facem un scurt bilanț al anului care se încheie și încercăm să anticipăm ce urmează în 2024. Redăm răspunsurile dumnealor așa cum le-am primit, fiecare fiind concentrat pe domeniul propriu de activitate. Azi publicăm răspunsul lui Ioan Farcaș, membru în Consiliul Director al ASFOR, un om cu o experiență de 40 de ani în sector.
„2023 a fost un an cu multe provocări, greșeli și lipsă de predictibilitate.
Provocări. Scăderea comenzilor – prețurile mari de adjudecare, atât la lemn pe picior, cât și la fasonat – au făcut ca firmele care procesează lemn (în cherestea, semifabricate în special), să aibă produse finite foarte scumpe, care nu se vând sau se solicită reduceri mari de prețuri, de către clienți, în general. Odată cu scăderea consumului, aproape toate produsele lemnoase sunt afectate în ceea ce privește prețul de vânzare. Aș mai putea da zeci de exemple, dar nu e cazul acum, toată lumea știe ce a fost, cum am fost și vom fi în continuare afectați.
Greșeli. La nivel național, forțarea, fără a avea o infrastructură pregătită (mă refer la depozite pentru sortarea lemnului, vânzarea lemnului de foc către populație din depozite), într-un cuvânt scoaterea lemnului din pădure, măsurarea lui în primul depozit, simplificarea DDS (urmează EUDR), precum și evitarea greșelilor, dar și a abuzurilor făcute de unele firme. Nu intrăm în detalii, sunt organisme de control care își fac treaba cât pot de bine.
Lipsa de reacție vis-à-vis de acuzele privind 20 de milooane de metri cubi tăiate ilegal, precum și multe alte acuze (justificate sau nejustificate) aduse de unele ong-uri. Populația este foarte sensibilă la acest tip de info (omorâm toți urșii, lupii…etc), dar nimeni nu spune că urșii în număr prea mare omoară căprioarele, cerbii chiar, adică riscăm să cădem în extrema cealaltă. Nu sunt vânător, dar încerc să înțeleg de ce e nevoie de echilibru.
Lipsa de predictibilitate. La nivel național, avem aproximativ 49% păduri de stat (statul gestionează și din privat până la 52%), aproape 22% UAT și restul micii proprietari. Nevoia de lemn pentru industrie și încălzire nu este calculată, corelată. Politica de fasonat 50% este OK, cu condiția să poți scoate tot lemnul din pădure în depozite, să îl sortezi conform cu cererea pieței (în acest moment există un Catalog de care nimeni nu este mulțumit). Lemnul de foc să fie vândut crăpat, paletizat (sunt deja OS-uri și privați care fac asta și este foarte bine). În 2023 s-a depreciat foarte mult fag care a fost scos la licitații ca lemn fasonat, motivele fiind multiple.
Ce ne așteaptă în 2024?
Provocări. Multă lume se bazează pe cifre publicate în acest uriaș carusel mass media. Unii spun că nu e criză, alții spun că este, unii spun că trebuie să protejăm mediul, altți spun că oricum la schimbările climatice doar teoretic am contribuit, Pământul e un fir de nisip în fața soarelui, etc. Ce este foarte vizibil, din punctul meu de vedere, este o reducere a consumului din multiple motive, nu le enumerăm aici. Provocarea va fi, de fapt, pentru firmele care doresc să nu își piardă angajații, care vor să inoveze și să se adapteze cererii din următorii ani. Dacă mă întrebați pe mine, în anii următori prețul produselor va dicta cererea.
Greșeli care trebuie evitate. Pentru că toți cei 40 de ani lucrați în industrie au fost în special în prelucrarea fagului, pot să spun că ar trebui luate măsuri foarte urgente privind politica de vânzare a lemnului de fag, care, odată cu venirea căldurii, se depreciază semnificativ dacă nu este păstrat corespunzător (adică ținut în depozite unde se poate păstra în condiții optime de umiditate). Motiv pentru care am propus, de câteva ori, ca tăierile principle de fag să fie lăsate agenților economici specializați în exploatare forestieră. Aceștia nu trebuie să țină lemnul 2-3 chiar 4 săptămâni tăiat și pregătit pentru licitații de fasonat. Astfel, se livrează în maximim 5 zile de la tăiere și nu se depreciază, iar industria are predictibilitate într-o mai mare măsură. Toți avem de câștigat, până la urmă acesta e scopul, utilizarea resursei cât mai bine, stocarea carbonului etc.
Predictibilitate. Inventarul utilajelor care procesează lemn (cherestea, derulaj, decupare), inclusiv cei care transformă lemnul de lucru în lemn de foc. Cred că programul SUMAL poate și ar fi bine să aibă și o astfel de menire.
Noul Cod Silvic. Fără legislație subsecventă și regulamente clare, nu va ajuta pe nimeni, vom asista la discuții interminabile și industria în general (de la exploatare, prelucrare primară, industria mobilei), va suferi.
Dacă tot facem eforturi în această direcție, dacă suntem în continuare acuzați că suntem o țară în care sunt multe tăieri ilegale, cred că ar trebui să închidem acest subiect care, până acum, nu a putut fi dovedit. Îmi pare rău să văd români că își acuză țara în loc să participe la îmbunătățiri.
O să mă întrebați de ce nu am scris despre BINE. Desigur, avem mai mult BINE decât RĂU, dar dacă îl ascultăm pe economistul Vilfredo Pareto, acel puțin RĂU care există afectează BINELE care e majoritar!
În luna mai 2023, la Adunarea Generală ASFOR, am prezentat un suport din lemn, prelucrat manual, care simboliza patru piloni – Silvicultura -Exploatarea – Prelucrarea Primară – Industria Mobilei. Și spuneam că îmi doresc ca cei patru piloni să fie interconectați în așa fel încât să susțină un întreg. Iată că mai avem de îmbunătățit și de întărit fiecare pilon…
Ne-a răspuns și Porzsolt Levente. Citiți răspunsul AICI.
