Forestmania.ro a lansat întrebarea „Cum a fost 2022, ce ne așteaptă în 2023?” mai multor specialiști din silvicultură și industria forestieră. Ca la orice final de an, este importantă viziunea branșei: facem un scurt bilanț al lui 2022 și încercăm să anticipăm ce urmează în 2023. Redăm răspunsurile dumnealor așa cum le-am primit, fiecare fiind concentrat pe domeniul propriu de activitate. Azi publicăm răspunsul lui Radu Țițeiu de la firma Elmas, importator de utilaje forestiere John Deere.
„Anul acesta a fost unul bun, dacă e să ne uităm la media anilor precedenți, însă se vede clar că se poate și mai bine.
În ce ne privește, la începutul anului, în luna februarie, am livrat un forwarder John Deere 1510G dotat cu cabină rotativă cu gresare automată, dotare unică pe piața utilajelor, oferind operatorului posibilitatea de a fi mereu în contact vizual cu zonele din imediata apropiere a macaralei și a graiferului. Acesta a fost dotat și cu graiferul cu tăiere, de asemenea dotare unică în România. Aici trebuie să îi mulțumesc clientului și partenerului nostru, dl Stoica Constantin de la firma Migab Forest SRL, care, prin viziune și deschidere spre pionierat în domeniul forestier, a avut inițiativă, alegând o opțiune unică. Sistemul funcționează excelent, ajutând în mod clar echipa prin creșterea productivității muncii.
Pe 6 decembrie a ajuns în România încă un forwarder John Deere 1510G. Acesta este de asemenea dotat cu cabină rotativă cu gresare automată și macaraua de top CF710S XI cu extensie puternică Power+ de 143 kNm excelentă pentru munca grea din tăieri definitive.
Ce ne așteaptă în 2023?
După părerea mea, dacă ne uităm peste principalele titluri ale știrilor din domeniu, nu este greu să ne facem o idee asupra stării de fapt din sector. Agenții economici din piață se plâng de prețurile mari ce se vehiculează în licitații, auzim de criza accesibilității populației la lemnul de foc, auzim de lipsa drumurilor forestiere, auzim de lipsa forței de muncă și lista rămâne deschisă.
În contextul pieței comunitare de mărfuri, lemnul nu face nota discordantă, iar prețul materiei prime aduse în rampa primară este direct influențat de tehnologia planificată de punere în valoare și de cea de exploatare.
Țările occidentale dezvoltate (care ne concurează pe piața comunitară a lemnului) au în vedere că atunci când fac aceste planificări să țină cont de creșterea nivelului de mecanizare, aplicând reguli clare și simple care să ajute mecanizarea. Vorbim aici clar de forwarder și de harvester; iar regulile sunt făcute ca aceste utilaje să își poată croi drum pe cale legală prin arborete încă din stadiile incipiente ale acestora, de la prima răritură. Aceasta presupune o planificare de căi de acces de 4 metri lățime la fiecare 20 m pe rampa de cea mai mare pantă, astfel încât macaraua de 10 m a utilajelor să poata accesa din ambele părți culoarul de 20 m dintre drumuri.
În felul acesta, dacă se vor aplica și la noi aceste reguli, adaptate bineințeles, se poata crește nivelul de mecanizare existent. În felul acesta va scădea nevoia de oameni care să muncească manual (care sunt oricum din ce în ce mai puțini, iar în contextul acesta al digitalizării trebuie să înțelegem că se vor împuțina tot mai sever) și va apărea o noua specie de muncitori forestieri, care vor fi mai pregătiți, care vor lucra pe salariu mai mare și în condiții decente de lucru.
Personal, am avut ocazia să fac un curs de exploatare forestieră în Finlanda, la Tampere, iar profesorul îndrumător ne-a povestit despre anii 80′, când și la ei se muncea mai mult manual, iar la un moment dat și-au asumat cu toții decizia să treacă la munca mecanizată. De atunci, totul s-a schimbat, și vedem cu toții din cifre și din nivelul de mecanizare că a fost bine.
Legiuitorul în parteneriat cu specialiștii din sector ar trebui să țină cont de aceste aspecte și să încurajeze o mecanizare accelerată, iar asta se poate face dacă se va crea un cadru legal coerent, adaptat necesităților locale și orientat către creșterea productivității muncii în domeniu.
Citez mai jos un fragment din ghidul de bune practici cu privire la îngrijirea arboretelor în țara noastră. El este foarte bun, dacă singura resursă de mecanizare sunt TAF-urile și tractoarele cu troliu. Însă acest ghid nu ține cont de faptul că au apărut și tehnologii noi de exploatare, cum ar fi forwarderul și harvesterul, care lucrează mecanizat și au macarale care ajung până la distanțe de 10 m și care, dacă ar fi încurajate să poata accede la resursă, pe cale legală, acolo unde condițiile permit, ar duce la scăderea prețului pe metrul cub adus în platforma primară, la scăderea numărului de accidente și, nu în ultimul rând, la creșterea procentului suprafețelor cu semințiș rămas în viață după ce pleacă echipele de exploatare.
„GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 privind îngrijirea și conducerea arboretelor
EMITENT – MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 989 bis din 12 octombrie 2022
9.4. Accesibilizarea interioară a arboretelor aflate în stadiile de păriș, codrișor, și codru mijlociu. Distanțele stabilite între culoare, atât în nuielișuri cât și în prăjinișuri, vor fi în măsură să asigure, cu unele corecturi și adaptări, o bună accesibilizare a arboretelor respective și în etapa următoare a răriturilor. Astfel, în situațiile în care culoarele au fost deschise la 25 – 30 m unul de altul, adaptarea rețelei de culoare la noile condiții impuse de executarea răriturilor va fi relativ simplă, constând în lărgirea, eventual corectarea anumitor secțiuni din traseu, în mod alternativ, din două în două culoare. În acest fel, distanța între culoarele întregi devine 50 – 60 m, corespunzând tehnologic arboretelor ajunse la maturitate.
9.5. Accesibilizarea interioară a arboretelor în curs de exploatare – regenerare
În principal, se deschid culoare largi (drumuri de exploatare) distanțate la 50 m, pentru a permite colectarea lemnului cu minimum de prejudiciere a semințișului și a arborilor ce rămân în arboret.(…)”
În concluzie…
Dacă nu ne schimbăm viziunea asupra dorinței de mecanizare forestieră, ne așteaptă și în anii ce vor urma o criză prelungită de resursă cauzată de neînțelegerile la nivel înalt și lipsa unei direcții unitare către productivitate și eficiență în activitatea forestieră”.
Radu Ţiţeiu este absolvent al Colegiului Universitar Forestier Economic și de Informatică, secția Silvicultură și Cinegetică și activează ca sales & training specialist la Elmas John Deere Forestry Romania.
