Într-un moment în care România poartă pe umeri moștenirea unor ani de neglijențe ecologice, un dialog discret, dar plin de substanță, s-a țesut ieri la Bruxelles între minстра Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, și Jessika Roswall, comisarul european pentru mediu. Nu a fost doar o întâlnire protocolară, ci un pas concret spre vindecarea unor răni vechi ale naturii noastre – acele proceduri de infringement care, ignorate prea mult timp, riscă să devină cicatrici ireversibile. Discuțiile au pus accent pe principalele dosare deschise la nivel european, de la gestionarea deșeurilor și poluarea aerului până la protejarea ariilor naturale, stabilind un calendar clar de acțiuni care să transforme promisiunile în fapte palpabile.
Diana Buzoianu, care a preluat mandatul într-un context încărcat – cu cel mai mare număr de proceduri active din istoria recentă a ministerului –, a vorbit cu o sinceritate rar întâlnită în arenele oficiale. „Am preluat un minister cu cel mai mare număr de proceduri de infringement active, multe dintre ele ignorate ani la rând. Nu putem repara peste noapte probleme acumulate în timp, dar ne-am propus o abordare realistă și constructivă, cu obiective clare și termene precise. Asta înseamnă mai puține amenzi, resurse naturale mai bine administrate și protejarea reală a patrimoniului natural al României”, a declarat ea, subliniind nu doar urgența, ci și gingășia cu care natura noastră cere răbdare și grijă. Este o recunoaștere subtilă a faptului că ecologia nu e un joc de cifre, ci o poveste țesută din firele fragile ale biodiversității, pe care le-am slăbit prea adesea.
Progresele recente ale Ministerului nu sunt doar statistici, ci semnale ale unei schimbări profunde. Una dintre cele mai vechi proceduri de infringement – cea privind desemnarea ariilor naturale protejate – a fost pe cale de a fi închisă în ultimele luni, un pas care respiră viață nouă în ecosisteme ce așteptau de decenii un statut oficial de protecție. În paralel, elaborarea și aprobarea planurilor de management pentru siturile Natura 2000 a fost deblocată cu o viteză surprinzătoare, consolidând un scut național pentru conservarea biodiversității. Aceste acțiuni nu vin izolate; ele fac parte dintr-un calendar strategic, cu termene intermediare asumate, care prioritizează problemele acute, precum poluarea aerului și gestionarea deșeurilor, în strânsă colaborare cu Comisia Europeană. Jessika Roswall a salutat această abordare, exprimându-și sprijinul pentru implementarea legislației UE, subliniind că România poate deveni un exemplu de reziliență regională.
La masa negocierilor au stat alături de ministru Iulia Matei, Reprezentantul Permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, și vicepremierul Tánczos Barna, un trio care ilustrează unitatea eforturilor guvernamentale. Întâlnirea nu s-a oprit la diagnostic; ea a trasat o viziune mai amplă, în care România nu mai este doar un stat care respectă obligațiile, ci unul care oferă leadership – un partener activ, capabil să inspire vecinii cu bune practici în protejarea pădurilor, apelor și solurilor. „Gândim strategic îndeplinirea obligațiilor de la nivel european pe mediu! Gata cu dorința de a amâna și pasa responsabilitatea la alții din viitor până când crapă toate problemele și ne trezim cu sancțiuni”, a mai spus Buzoianu, cu o notă de urgență blândă, care invită la reflecție: ce moștenire lăsăm generațiilor viitoare, dacă nu una verde și vie?
Acest dialog de la Bruxelles vine ca o rază de speranță într-un peisaj european marcat de crize climatice. România, cu pădurile sale seculare și râurile sale capricioase, are potențialul de a fi nu doar un elev diligent, ci un povestitor al sustenabilității. Dar, așa cum știm cu toții, drumul spre vindecare e lung și sinuos – cere nu doar angajamente oficiale, ci și o schimbare în inimile noastre, în felul în care privim un copac doborât sau un râu tulburat. Ministerul Mediului își reafirmă astfel devotamentul: să transforme țara noastră într-un aliat credibil al Europei verzi, unde problemele istorice devin lecții, nu poveri.
