Importanța lemnului în construcții, a pădurilor în biodiversitate și schimbări climatice, a comunităților și cercetării în obiectivele privind neutralitatea climatică– sunt doar câteva dintre direcțiile de viitor dezbătute și adoptate la cea de-a 15-a ediție a Congresului Mondial al Industriei Forestiere, desfășurat la începutul lunii mai la Seul, în Coreea de Sud, și la care au participat reprezentanți din 141 de țări.
Congresul a fost co-organizat de Asociația Forestierilor din Coreea, Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite și FSC (Forest Stewardship Council).
Congresul a adoptat și o Declarație comună în care se precizează că silvicultura și sectorul forestier au soluții bazate pe natură pentru diverse tipuri de crize, inclusiv schimbările climatice și pierderea biodiversității. Semnatarii susțin că sunt necesare acțiuni urgente pentru a crea o bioeconomie circulară și pentru a contribui la neutralitatea climatică.
De asemenea, Congresul a inițiat Apelul ministerial privind lemnul durabil, prin care solicită extinderea utilizării durabile a lemnului, inclusiv creșterea gradului de conștientizare și impulsionarea inovației în managementul durabil al pădurilor și lanțurile valorice ale lemnului.
Declarația Congresului
„Noi, participanții din 141 de țări, ne-am adunat personal și online la cel de-al 15-lea Congres Mondial al Industriei Forestiere în Seul, Republica Coreea, în perioada 2-6 mai 2022. Pădurile, silvicultura și părțile interesate din domeniu oferă soluții bazate pe natură la schimbările climatice, pierderea biodiversității, degradarea terenurilor, foamete și sărăcie. Dar trebuie să acționăm acum – nu avem timp de pierdut.
Transmitem următoarele mesaje urgente pentru a încuraja acțiunile pentru un viitor verde, sănătos, ca o contribuție la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU pentru Restaurarea Ecosistemelor, Cadrul Global pentru Biodiversitate Post 2020 și recuperarea verde după pandemia COVID-19:
• Pădurile transcend granițele politice, sociale și de mediu și sunt vitale pentru biodiversitate și ciclurile de carbon, apă și energie la scară planetară. Responsabilitatea asupra pădurilor ar trebui împărțită și integrată între instituții, sectoare și părți interesate, pentru a realiza un viitor durabil.
• Zone vaste de teren degradat necesită restaurare. Investițiile în restaurarea pădurilor și a peisajului la nivel global trebuie să fie cel puțin triplate până în 2030, pentru a pune în aplicare angajamentele globale și a îndeplini obiectivele și țintele convenite la nivel internațional.
• Nu există economie sănătoasă pe o planetă nesănătoasă. Producția și consumul trebuie să fie durabile și politicul ar trebui să încurajeze mecanisme de finanțare pentru procese inovatoare și ecologice și pentru a extinde investițiile în conservarea, restaurarea și utilizarea durabilă a pădurilor.
Lemnul este una dintre cele mai vechi materii prime ale omenirii, dar el ne poate duce în viitor – este regenerabil, reciclabil și incredibil de versatil. Trebuie folosit întregul potențial al lemnului legal, produs în mod durabil, care să transforme sectorul construcțiilor, să furnizeze energie regenerabilă și materiale noi, inovatoare și trecerea către o bioeconomie circulară și neutralitatea climatică.
• Degradarea și distrugerea pădurilor au un impact negativ serios asupra sănătății și bunăstării umane. Pădurea sănătoasă și productivă trebuie menținută pentru a reduce acest risc și pentru a îmbunătăți capacitatea de răspuns la pandemii viitoare și a oferi beneficii esențiale pentru sănătatea fizică și mentală umană.
• Apar tehnologii și mecanisme inovatoare pentru furnizarea și accesul la informații și cunoștințe exacte despre păduri. Acestea trebuie aplicate pe scară largă, pentru a permite luarea deciziilor privind pădurile bazate pe dovezi și pe o comunicare eficientă despre pădure. Soluțiile bazate pe păduri trebuie să includă perspectivele micilor fermieri, ale comunităților care dețin păduri, ale popoarelor indigene, ale femeilor și tinerilor și care respectă drepturile acestora și le permite să participe în mod echitabil la luarea deciziilor și la lanțurile valorice forestiere durabile.
Investiții mai mari și consolidarea capacităților în comunicarea și educația forestieră și mai multă cercetare sunt necesare pentru a consolida înțelegerea și conștientizarea beneficiilor pădurilor gestionate durabil.
Este necesară o cooperare strânsă între națiuni pentru a aborda aceste provocări ce depășesc granițele politice”.
Rezultatele Congresului, inclusiv această declarație, precum și Apelul pentru acțiune al tinerilor și Apelul privind lemnul durabil vor fi transmise la următoarele Conferințe ONU referitoare la schimbările climatice și diversitatea biologică și la alte foruri importante legate de păduri.
„Congresul solicită guvernelor, sectorului privat, organizațiilor de cercetare, mediului educațional, comunităților și organizațiilor de tineret să întreprindă urgent acțiunile descrise mai sus, în parteneriat, ca mijloc de realizare a a viitor mai bun pentru toti”.
Maria Helena Semedo, FAO, a subliniat căile prin care pădurile pot juca un rol crucial în abordarea crizelor multiple cu care se confruntă omenirea: încetarea defrișării și menținerea pădurilor; refacerea terenurilor degradate și extinderea agrosilviculturii; utilizarea durabilă a pădurilor și construirea de lanțuri valorice verzi.
Congresul, considerat a fi unul dintre cele mai influente evenimente legate de păduri din lume, a avut loc o dată la fiecare șase ani încă din 1926, dar nu a mai avut loc în regiunea Asia-Pacific din 1978, când a fost organizat la Jakarta, Indonezia. Congresul reunește experți, factori de decizie, organizații interguvernamentale, societate civilă și sectorul privat pentru a discuta provocările și oportunitățile cheie din sectorul forestier.
Sursa: fsc.org, enb.iisd.org
