În 2019, Comisia Europeană anunța deschiderea procedurii de infringement împotriva României, iar pe 12 februarie 2020 era transmisă și o Scrisoare de punere în întârziere. Pe scurt, Comisia constata că autoritățile române gestionează pădurile fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate, după cum se prevede în Directiva Habitate și în Directiva privind evaluarea strategică de mediu. De asemenea, erau menționate deficiențe în ceea ce privește accesul publicului la informațiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor. Comisia a constatat, de asemenea, că unele habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei Habitate și a Directivei privind păsările. România era unul din cele 599 de cazuri din UE asupra cărora Comisia se pronunța sub diverse forme că nu respectă mediul. Din fericire, nu am ajuns încă la instanță, ci suntem în faza pre-contencioasă.
Am discutat despre aceste probleme și despre stadiul la care suntem cu secretarul de stat din Ministerului Mediului, Ionuț Sorin Banciu, inginer silvic la bază și reprezentant al instituției în relații cu Bruxelles.
„Mai avem de făcut câteva lucruri pe care ni le-am asumat și care sunt în legislație. Unul dintre ele este introducerea Modului 9 în SUMAL, care se referă la evidența și urmărirea sancțiunilor. Și la care se lucrează. Mai avem de implementat un modul de imagini satelitare în aplicația Inspectorul Pădurii. Care de asemenea este în lege și pe care am spus că îl facem. Numai că sunt proceduri care durează, sunt caiete de sarcini, licitații, specificații tehnice stufoase. Ne dorim de la aceste imagini satelitare să urmărim dinamica tăierilor, planificate sau nu. Pentru că se pot observa din satelit imagini în detaliu. Și mai avem o problemă cu evaluările de mediu ale amenajamentelor silvice. Care sunt blocate acum, dar problema rămâne. Aceste evaluări trebuie făcute, ca să demonstrăm că un management forestier efectuat cum trebuie nu produce efecte asupra mediului. Asta îi va ajuta pe titulari să facă o procedură mai simplă. În acel studiu de evaluare adecvată sunt câteva situații în care pot fi afectate habitatele. Însă, per total, lucrurile arată bine. Dacă vom avea un management forestier sănătos, puțin mai deschis către societate, cred că vom îmbunătăți și imaginea sectorului”, a declarat Ionuț Sorin Banciu pentru forestmania.ro.
Probleme și la alții
Prin pachetul periodic de decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană continuă demersul juridic împotriva statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile care le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Multe state au probleme. De exemplu, iată ce spun cei din CE despre Italia: „În Italia, deficiențele din legislația națională sunt legate, printre altele, de modul în care este consultat publicul, de normele care reglementează consultările transfrontaliere în cazul proiectelor propuse în Italia care ar putea afecta alte state membre, de furnizarea de informații practice privind accesul la justiție, precum și de sistemele instituite pentru evitarea conflictelor de interese”.
În cazul Germaniei, situația e mai delicată:
„Comisia Europeană îndeamnă Germania să-și respecte obligațiile care îi revin în temeiul Directivei 92/43 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Statele membre trebuie să desemneze arii speciale de conservare, stabilind pentru fiecare dintre acestea obiective specifice de conservare și măsurile de conservare corespunzătoare pentru menținerea sau readucerea la un stadiu corespunzător de conservare a speciilor și habitatelor prezente. Termenul pentru finalizarea acestor etape pentru toate siturile din Germania a expirat, în unele cazuri, cu peste 10 ani în urmă”.
Ionuț Sorin Banciu spune că toată Europa are probleme de mediu, pentru că „mediul e peste tot”.
„Pe masa Consiliului de Mediu sunt milioane de teme. 18 țări au infringement pe poluarea aerului. Și va fi și mai complicat să respecți tot. Pe ape la fel… Sunt atât de multe probleme și atât de complexe, încât e o provocare să le urmărești pe toate. Sunt ținte de reciclare, de reutilizare a alei, directive de eco design, se discută de CSR – Corporate Social Responsibility – pe teme de mediu. Sunt probleme pe climă. Pe transport, pe energie, agricultură. Pentru că totul e legat. Și nu e ușor în niciuna dintre țări, pentru că mediul e peste tot”, mai explică secretarul de stat.
„Avem destul de multe lucruri bune de arătat”
Revenind la problemele legate de managamentul forestier, reamintim că o delegație a Comisiei de Petiții din Parlamentul European va veni în România să vadă, la fața locului, cum se face exploatarea masei lemnoase și să vadă sistemul de trasabilitate.
„Este o ocazie să arătăm lucrurile bune care se fac. Pentru că ele există. Așa cum încă există și cele rele. De exemplu, cele cu impact negativ. Nu ne mai putem plimba cu tractorul pe orice pantă, pe orice apă, pe orice semințiș. Cât timp o vom face, vor fi exemple care se vor tot arăta. Am văzut la Ziua Forestierului organizată de ASFOR acel pod de lemn, o idee foarte bună. Avem foarte multe păduri certificate. Eu personal știu cum arată sectorul, pentru că am trecut prin tot spectrul. Dacă vrei să te focusezi pe negativ, găsești ceva. Problema e că oamenii nu mai înțeleg că mobila vine din pădure. Nu avem o strategie foarte bună de comunicare. ASFOR comunică foarte bine, mai bine decât Romsilva. Ministerul nu poate să se ocupe de imaginea sectorului. În locul administratorilor de păduri, firmelor de exploatare… pentru că aici e o filieră privată. După 30 de ani în care oamenii au fost bombardați cu teme legate de probleme, avem dificultăți în a educa publicul să vadă și partea bună. Numai că imaginea nu se câștigă doar prin comunicare, ci și prin scoaterea la marginea sectorului a celor care fac tâmpenii. Pentru că altfel se generalizează, mai ales că sunt și ONG-uri folosite în diverse scopuri”, punctează Ionuț Sorin Banciu.
