Liceul „Petru Rareș” din Feldioara, Brașov, este un „mamut” cu peste 900 de elevi. Au toate ciclurile, de la grădiniță, la clasa a XII-a, inclusiv școală profesională. Istoria locului ne spune că la 1830 comuna avea o școală cu doi dascăli… Ceea ce vedem azi ca Liceul „Petru Rareș” înseamnă nu mai puțin de șase clădiri și 60 profesori, învățători și educatori. În această „mare” de clădiri și oameni, există și o clasă de Prelucrare a lemnului.
Printre multele activități extrașcolare pe care le fac cei din Feldioara, a fost și un proiect foarte interesant: de restaurare a obiectelor vechi din lemn din comună.
Au strâns de prin gospodăriile lor tot ce s-a găsit vechi, de pe la bunici, de prin poduri, și s-au apucat de lucru. Elevii i-au avut alături pe studenții Facultăţii de Ingineria lemnului din cadrul Universităţii „Transilvania” din Braşov îndrumaţi de prof. univ. dr. Cristina Timar, sef lucrări, dr. ing. Emanuela Beldean și cs. dr. ing. Anca Varodi.
De cealaltă parte, elevii au avut și un îndrumător propriu, al liceului, în persoana profesorului Călin Ruşitaru. Și, ca totul să fie complet, s-au bucurat și de prezența doamnei conservator dr. Georgiana Gămălie.
Istoria din podul Bisericii
„Cu cât înaintăm mai mult în viaţă, cu atât ne agăţăm mai mult de trecut. Ce vrem să ne demonstrăm? Că existăm şi că avem identitate. Că suntem unici prin ceva. Că avem rădăcinile undeva. Şi că, nu în ultimul rând, ne înclinăm trecutului. Asta au făcut o parte din elevii liceului nostru. S-au aplecat la propriu şi la figurat asupra obiectelor din vechime”, explică profesorul Călin Rușitaru pentru forestmania.ro.
Primul obiectiv al grupului a fost biserica. Preotul paroh al Feldioarei, Mircea Rusei, le-a pus la dispoziție o mulțime de piese găsite în podul casei parohiale.
„Acest lucru a constituit încă o dată un bun prilej de a crea o punte între generaţii. Cu atenţie şi cu migală au avut grijă de fiecare obiect, conştienţi fiind de valoarea lor sentimentală.
Atmosfera a fost plăcută, atenţia tuturor a fost de remarcat pentru că erau încântaţi de orice mic detaliu descoperit. Pentru câteva ore bune au trăit în secole apuse de ceva vreme, iar mirajul fiecărui lucru i-au făcut să uite chiar şi de lucrul de care sunt extrem de pasionaţi: smartphone-ul.
Au descoperit ceea ce trebuiau să descopere. Frumuseţea acestei lumi. Frumuseţea trecutului. Frumuseţea prezentului. Au înţeles că „rodul durerii de vecii întregi” trebuie păstrat „cu credinţă” pentru a putea da frumuseţe şi viitorului.
Suntem încântaţi de posibilitatea care se oferă copiilor noştri. Este un respect pe care am avut posibilitatea de a-l arăta vremurilor apuse că am înţeles rostul nostru de a fi „o treaptă” ce leagă generaţiile”, ne mai spune îndrumătorul.
„Atelier mobil de restaurare”
După biserică, elevii au început să adune ce au găsit acasă și să aducă în atelierul școlii, pentru restaurare. Cu aceiași parteneri, s-au dovedit pe zi ce trece tot mai iscusiți.
„S-au aplecat cu atenție, interes și devotament asupra vechimii unor obiecte din lemn ce apațin locuitorilor feldioreni. Această activitate a demonstrat elevilor și studenților îndemânarea pe care o au și dorința de a respecta vechimea civilizației noastre”, ne mai explică prof. Rușitaru.
Războiul după 100 de ani
Unul dintre cele mai interesante obiecte care au ajuns în mâinile elevilor restauratori a fost un război de țesut.
„Proiectul nostru „Războiul după 100 de ani”, ȋnceput ȋn anul celebrării centenarului Romȃniei Mari, a continuat frumos la Feldioara. La una dintre șezători, ȋn „război” au intrat fiica și una dintre strănepoatele doamnei Elena Coman, cea de la care am “moștenit” războiul de ţesut. Acesta va rămȃne ȋn comunitate și ȋi invităm pe cei dornici să ţeasă la război, să vină ȋn șezătoare.
Pȃnza noastră nu este perfectă, i-am spus “pȃnză de ȋnvăţat”. Ne bucurăm ȋnsă că pȃnza aceasta ţine tradiţia vie și leagă oamenii!”
Mobilier vechi
Liceul din Feldioara are nevoie de support financiar pentru a reutila atelierele, inclusive cel de tâmplărie. Dar și biblioteca sau sălile de clasă. Cel mai probabil, băncile și rafturile au fost montate prin anii 60. Este motivul pentru care directoarele liceului s-au adresat Fundației Kronospan, pentru a beneficia de sprijin.
Colaborarea cu Kronospan nu este o premieră, întrucât elevii din clasa de Prelucrare a lemnului au făcut practică la fabrica firmei Kronospan din Brașov, de-a lungul anilor. Unii s-au și angajat acolo după absolvire.
Prin urmare, pe 16 septembrie, la Sebeș, Fundația Kronospan a organizat tradiționalul bal de caritate cu scopul declarat de a sprijini două școli: Liceul din Feldioara și Școala din Sâncel, Alba, afectată de un incendiu.
Fondurile strânse la balul „Donează culoare școlilor noastre” vor ajunge la cele două școli, pe lângă alte donații consistente făcute de partenerii de afaceri ai Kronospan.
Între timp, elevii de la clasa de Prelucrarea Lemnului își continuă activitățile.
„Expoziția „Magia lemnului” a fost realizată de elevii de la clasa cu specializarea „Operator la producerea semifabricatelor pe bază de lemn” din cadrul liceului nostru. „Meseria-i brățară de aur”, spunem noi, și suntem mândri că acești elevi demonstrează în fiecare an că nu există nu pot!”, spune directoarea Gabriela Suciu.
Iată câteva dintre obiectele lucrate recent de elevi: