Portalul Euronews Green a realizat o analiză a efectelor războiului în domeniul alimentar, concluzia fiind că e mai important ca oricând să reducem risipa.
Grâul este componenta cheie a multor alimente din viața noastră de zi cu zi.
Aproape o treime din grâul mondial este furnizat de Rusia și Ucraina, cunoscute sub numele de „coșul de pâine” al Europei. Porturile sunt închise și infrastructura este „în haos”, ceea ce înseamnă că trebuie găsite alte surse ale acestei culturi vitale. Având în vedere că fermierii din Ucraina nu își pot planta recoltele, lipsa grâului se întrevede la orizont.
În acest moment, găsirea diferiților furnizori înseamnă că prețurile cresc, iar costul grâului a atins deja niveluri record. Peste 50 de țări depind de cele două națiuni pentru grâul lor, iar acest produs de bază reprezintă aproximativ o cincime din caloriile și proteinele din lume.
Unii dintre cei mai mari importatori de grâu se află în Africa de Nord, inclusiv Nigeria, una dintre cele mai sărace națiuni din lume. Aceste țări suportă greul crizei, în timp ce sunt deja slăbite financiar de pandemie.
Lipsa sau creșterea costurilor pentru grâu înseamnă un impact asupra produselor alimentare esențiale, cum ar fi pâinea, pastele și cerealele.
Rusia și Ucraina reprezintă aproximativ 70 până la 80% din exporturile globale de ulei de floarea soarelui. Floarea-soarelui în sine este floarea națională a Ucrainei.
UE importă aproximativ 200.000 de tone de ulei de floarea soarelui ucrainean în fiecare lună, potrivit grupului comercial Fedoil.
Sezonul de plantare este din aprilie până în mai și este probabil să fie afectat de conflict. Cu mai puțini oameni care să lucreze pământul, din cauza încorporării sau plecării din țară, și fără capacitatea de a importa provizii vitale, este puțin probabil ca situația să se îmbunătățească.
Supermarketurile din Spania și Italia au început deja să raționeze vânzarea uleiului de floarea soarelui, după ce invazia Ucrainei a dus la „cumpărături în panică”. Dar nu doar consumatorii îl cumpără. Uleiul de floarea soarelui este adesea folosit pentru a crea alte produse cum ar fi, de exemplu, chipsurile. Lipsa ar putea determina companiile să ridice prețurile.
Porumbul este un alt produs alimentar de bază cultivat în mod obișnuit în Ucraina și Rusia. Fiind al patrulea și al cincilea exportator de porumb, împreună reprezintă aproximativ o cincime din totalul exporturilor acestei culturi.
În acest an, Ucraina era de așteptat să crească cea mai mare recoltă de porumb, exportând aproape 80% din ceea ce produce. Cu porturile închise în timpul sezonului de vârf de export pentru acest produs alimentar, pare puțin probabil ca porumbul să iasă din țară.
Porumbul are și multe utilizări și, dincolo de lipsa alimentelor, ar putea avea un impact asupra producției de carne. Este folosit ca hrană pentru animale în multe părți ale lumii, iar creșterea prețurilor ar putea însemna creșterea costului cărnii.
Amenințarea că stocurile ar putea să se epuizeze îi ispitește pe mulți să cumpere mai mult decât au nevoie. Acest lucru poate înrăutăți problema, așa cum s-a observat cu cumpărarea de hârtie igienică la începutul pandemiei.
Cu toate acestea, nu doar consumatorii individuali se gândesc la propriile lor provizii înaintea altora. Amenințarea unei penurii de alimente poate determina țările să se îndrepte spre interior, asigurându-se că propriile populații sunt hrănite.
Miniștrii G7 au emis deja o declarație în care spun că „vor face tot ce este necesar pentru a preveni și a răspunde unei crize alimentare”.
„Solicităm tuturor țărilor să-și mențină piețele alimentare și agricole deschise și să se protejeze împotriva oricăror măsuri nejustificate asupra exporturilor lor”, se arată într-un comunicat al G7, cu precizarea că „nu se vor tolera prețuri umflate artificial care ar putea diminua disponibilitatea produselor alimentare și agricole”.
Cu aceste posibile lipsuri care se profilează și cu un cost al vieții în creștere, reducerea risipei alimentare nu a fost niciodată mai importantă. Se crede că o cincime din toate alimentele produse în Europa sunt risipite, cu 88 de milioane de tone efectiv aruncate în fiecare an.
Sursa: euronews.com/green
