„Știu cât de importante sunt pădurile – nu doar pentru mediu, ci și pentru economia și modul nostru de viață”, afirmă Jessika Roswall, comisar european pentru Mediu, Reziliența Apei și o Economie Circulară Competitivă, într-un mesaj-cheie privind viitoarea Strategie Europeană pentru Bioeconomie.
Declarația vine într-un context în care bioeconomia devine un pilon central al politicilor europene de dezvoltare durabilă, iar pădurile și industria lemnului capătă un rol strategic în tranziția verde.
„Pentru mine, bioeconomia înseamnă potențial, inovație și sustenabilitate de mediu – dar este vorba și despre locuri de muncă și competitivitate”, subliniază Comisarul Roswall. „În doar câteva luni în această funcție, am realizat cât de vastă și dinamică este bioeconomia. De la interioare de mașini realizate exclusiv din materiale bio până la biopesticide și enzime care înlocuiesc produse non-biodegradabile, inovația este cu adevărat inspirațională.”
Datele vorbesc de la sine: bioeconomia este responsabilă direct pentru aproximativ 10% din locurile de muncă din Uniunea Europeană și contribuie cu 5% la PIB-ul comunitar. Domeniul acoperă o gamă largă de activități – de la agricultură și silvicultură până la producția de alternative sustenabile la materialele și produsele bazate pe combustibili fosili.
Ciprian Muscă, președintele ASFOR, a comentat declarațiile comisarului european într-un mesaj pentru ForestMania.ro:
„România are păduri, are tradiție, are industrie – dar mai ales are șansa de a juca un rol major în bioeconomia europeană. Avem nevoie de o viziune coerentă și de politici publice care să pună lemnul românesc la locul lui: în centrul unei economii circulare, inovative și competitive. A ignora acest potențial înseamnă să ne refuzăm o oportunitate istorică.”
Comisarul Roswall a încheiat cu un apel la acțiune:
„Viitorul bioeconomiei este promițător, iar Europa este pregătită să conducă. Haideți să transformăm aceste oportunități în realitate – împreună.”
România – între resursă și viziune
România are una dintre cele mai mari suprafețe forestiere din Uniunea Europeană, o industrie forestieră activă în peste 1.800 de localități și un know-how acumulat în decenii de gestionare și prelucrare a lemnului. În același timp, este confruntată cu provocări sistemice: reglementări incerte, infrastructură deficitară, politici publice fragmentate și o lipsă de integrare a pădurii în marile planuri strategice naționale.
„Nu cerem privilegii. Cerem predictibilitate, stabilitate și recunoaștere pentru un sector care contribuie la dezvoltarea economică, menținerea locurilor de muncă și tranziția verde”, transmite Ciprian Muscă.
Strategia Europeană pentru Bioeconomie vine ca o șansă de repoziționare. Dar șansa trebuie asumată: prin politici inteligente, parteneriate solide public-privat și investiții în cercetare, educație și infrastructură.
