Europarlamentarii români au avut miercuri, 18 mai,  discuții cu ministrul Mediului, Tánczos Barna, pe mai multe teme, inclusiv petițiile referitoare la tăierile ilegale și Strategia Forestieră Europeană. Am discutat cu ministrul, dar și cu unul dintre europarlamentarii participanți la aceste discuții, Carmen Avram. La solicitarea forestmania.ro, ea a răspuns la câteva întrebări.

Forestmania.ro: Ministrul ne-a spus că Rezoluția referitoare la tăierile ilegale nu va face referire la România, ci la fenomen în ansamblu, pe teritoriul Uniunii. Care este punctul dvs de vedere despre acest subiect?

Carmen Avram: Au fost mai multe petiții ale unor cetățeni, inclusiv din România, care au avut ca temă tăierile ilegale de păduri. Comisia PETI a făcut o Rezoluție care va ajunge și în plen. Initial, unele amendamente au făcut referire și la situația din România, dar, în timpul negocierilor din Comisia PETI, ele au fost eliminate si numele țării noastre n-a mai ajuns în compromis. Deşi nu sunt membru în Comisia PETI, abordarea mea este să nu adoptăm niciodată strategia „naming and shaming”. Mai ales pentru că e o campanie îndrăcită, dusă de oameni care au informații depășite, pe care nu le-au mai adus la zi. De exemplu, ele nu țin întotdeauna cont de decalajul care apare între raportările făcute de INS și cele ale Inventarului Forestier Național. Iar aceste decalaje apar apoi ca fiind date de tăierile ilegale. Se spune că există defrișări, când de fapt ar trebui să așteptăm să suprapunem raportările. În plus, din momentul în care s-au făcut acele plângeri, situația din România s-a ameliorat. Mai sunt situații complicate, în zona Maramureș, de exemplu, dar din ceea ce am vorbit cu domnul ministru, care a venit însoțit de experți, am înțeles că există mai multe dosare penale pentru tăieri ilegale decât în trecut, pedepsele sunt mai dure, iar sistemul SUMAL 2.0 funcționează și situația e mult îmbunătățită. Nu mai vezi camioane cu bușteni tăiați ilegal ieșind din țară!

Forestmania.ro: Spuneți-ne despre Strategia Forestieră Europeană, este un dosar în lucru…

Carmen Avram: Raportul pe Strategia Forestieră Europeană va conta în viitoare strategie a Comisiei. Acest dosar, pe care îl negociem, este în acest moment echilibrat. Dar vom vedea ce va ieși la final. Strategia României este să existe un echilibru între cele două extreme care apar de obicei la aceste discuții: să nu mai punem mâna pe un vreasc din padurile României sau să exploatăm mai mult. Există țări care vor să exploatăm, că asta se întâmplă la ele, sustenabil, și nu au motiv să se oprească. Și există alții care ar vrea ca toată pădurea să fie protejată. Este nevoie de echilibru în Strategia Forestieră Europeană. Adică poți să și protejezi, poți să și exploatezi. Avem deja amendamente care sunt echilibrate și pe care încercăm să le introducem în compromis. Noi nu putem merge la niciuna dintre cele doua extreme. Sunt foarte puțini cei care înțeleg cum gestionăm noi fondul forestier. Tăiem arborii la vârste mult mai înaintate decât în alte țări, chiar până la 120 de ani, dar asta nu înseamnă că acele păduri sunt pădurile primare sau virgine pe care Uniunea vrea să le protejeze.  Așa se taie la noi: copaci bătrâni. România, evident, are păduri virgine și extra virgine și, până acum, au fost inventariate 70.000 de hectare de astfel de păduri, pe care noi, oricum, le protejam.

Forestmania.ro: Există multe discuții pe tema pădurilor virgine.

Carmen Avram: Dacă definiția pentru pădurile virgine se va da greșit, riscăm să avem suprafețe foarte întinse protejate, dar care, în mod real, nu vor reprezenta păduri virgine. Aceasta e o altă miză foarte importantă: definiția. Pentru că nu trebuie interpretat greșit. Și vrem ca la această definiție să se lucreze cu fiecare stat membru. Vom mai cere și fonduri pentru protectia pădurilor. Pentru că 90 la sută din pădurile primare și virgine sunt pe teritoriul a patru state membre. Degeaba vii tu din Malta, de exemplu, să ceri protecție, dacă tu nu ai păduri si nici presiune financiară. România are o suprafață foarte mare… Și vom cere bani pentru ca proprietarii de păduri – publici sau privați – să fie compensați.

Ceea ce vreau însă să mai subliniez este că România face progrese. Dar care nu se văd! Mi se pare nedrept să tot auzim de tăieri ilegale, pentru că imaginea noastră în exterior rămâne proastă. Și are un efect: determină ca procedurile de infringement să continue și asta înseamnă mai puțină finanțare! Deci avem cu toții de suferit, inclusiv proprietarii de păduri și pădurea în sine. Este trist că lucrurile bune care se fac și modul de administrare și gestionare a pădurilor din România nu se cunosc îndeajuns. Cu alte cuvinte, „Good news – no news!”