Sfârșitul anului trecut a adus un test major de reziliență pentru industria forestieră scandinavă. În timp ce Finlanda gestionează o criză localizată, vecinii din Suedia se confruntă cu doborâturi masive, de aproximativ 10 milioane de metri cubi, în urma furtunii botezate „Johannes”. Forestmania.ro vă prezintă radiografia completă a evenimentului care a pus la pământ, în doar 48 de ore, echivalentul a 70% din recolta anuală comercială a României.
Iarna nordică și-a arătat colții la sfârșitul lunii decembrie, lovind cu o forță de uragan pădurile din Peninsula Scandinavă. Dacă inițial rapoartele erau fragmentate, acum avem tabloul complet al pagubelor: aproximativ 13,5 milioane de metri cubi de lemn doborât în cele două state nordice.
Suedia: „Johannes” – a patra cea mai mare doborâtură din istoria modernă
Suedia a fost, de departe, cea mai afectată țară. Furtuna, denumită local „Johannes”, a lovit cu precădere zona centrală și nordică a țării, lăsând în urmă un dezastru forestier, dar și logistic.
Potrivit datelor obținute și analizate de surse din piața suedeză (inclusiv agenția Skogsstyrelsen și asociația Mellanskog), bilanțul indică un volum de 10 milioane de metri cubi de arbori doborâți sau rupți.
De ce este această cifră relevantă?
• Context istoric: Cu 10 milioane m³, „Johannes” se plasează pe locul 4 în topul celor mai distructive furtuni din Suedia din anii ’30 până în prezent. Deși este departe de apocaliptica furtună Gudrun din 2005 (care a doborât 75 de milioane m³), Johannes rămâne un eveniment major care va pune presiune pe operatorii economici.
• Zonele roșii: Cele mai lovite regiuni sunt județele Dalarna și Gävleborg, dar pagube semnificative se întind de la Uppland până la granița nordică.
• Impact uman: Din păcate, furtuna a avut și consecințe tragice, autoritățile suedeze raportând trei decese cauzate de căderile de arbori în timpul intervențiilor sau incidentelor conexe.
Având în vedere că Suedia recoltează anual între 88 și 96 de milioane de metri cubi, doborâturile actuale reprezintă aproximativ 11-12% din volumul anual național, concentrat însă într-o singură regiune geografică, ceea ce complică enorm logistica de transport.
Finlanda: „Hannes” a lovit Coasta de Vest
În Finlanda, furtuna – numită „Hannes” de meteorologii locali – a avut un impact mai redus, dar semnificativ pentru regiunile de coastă. Așa cum forestmania.ro relata anterior, volumul doborâturilor se ridică la 3,5 milioane de metri cubi.
Diferența majoră față de Suedia este dispersia și impactul economic:
• Volumul reprezintă doar 5% din recolta anuală a Finlandei (70-72 milioane m³).
• Pagubele sunt concentrate pe Coasta de Vest (regiunea Ostrobothnia), o zonă unde infrastructura forestieră este bine pusă la punct.
„Norocul” din dezastru: Factorul temperatură
Paradoxal, momentul producerii acestor doborâturi masive este singura veste bună pentru forestierii nordici. Faptul că furtunile au lovit în inima iernii oferă un avantaj critic: timpul.
Surse din industria finlandeză au explicat pentru forestmania.ro: „Impactul asupra pieței lemnului nu este imediat devastator pentru că totul s-a întâmplat în mijlocul iernii. Arborii doborâți sunt înghețați, ceea ce înseamnă că degradarea calitativă este oprită natural.”
Acest „congelator natural” permite operatorilor din Suedia și Finlanda să planifice recoltarea până la sfârșitul lunii aprilie, fără riscul ca lemnul să fie atacat de insecte sau să se albăstrească.
Analiză: Ce urmează pentru piața europeană?
Cantitatea cumulată de 13,5 milioane de metri cubi care trebuie procesată în următoarele 4 luni va avea, inevitabil, efecte în piață, deși nu se preconizează un colaps al prețurilor similar cu cel de după furtuna Gudrun.
1. Presiune pe logistică: Atât în Suedia, cât și în Finlanda, provocarea nu va fi vânzarea lemnului (cererea de celuloză și cherestea este activă), ci transportul. Mutarea a 10 milioane m³ din pădurile din Dalarna către fabrici va necesita o mobilizare de tip militar a flotei de camioane și a transportului feroviar.
2. Piața celulozei: O mare parte din lemnul doborât, fiind rupt sau torsionat, va ajunge în industria celulozei și hârtiei. Este posibil să vedem o disponibilitate crescută de materie primă pentru fabricile din bazinul Mării Baltice în trimestrele Q1 și Q2 ale acestui an.
3. Lecția pentru România: Scara la care nordici operează rămâne impresionantă. Suedia gestionează acum, ca „urgență”, un volum echivalent cu jumătate din tot ce recoltează România legal într-un an. Rapiditatea cu care au fost inventariate pagubele (în mai puțin de 3 săptămâni) și calmul cu care se organizează șantierele de exploatare arată o maturitate a sectorului de la care avem, în continuare, multe de învățat.
Rămâne de văzut dacă surplusul temporar de lemn de rășinoase din Nord va influența prețurile de export către piețele asiatice sau nord-africane, piețe pe care și producătorii români sunt activi.
