Cele nouă grupuri de lucru care lucrează la schița viitoarei Strategii Forestiere a României și-au încheiat activitatea și au conceput rapoartele preliminare. Între 2 și 3 iunie coordonatorii grupurilor se vor întâlni la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și vor armoniza cele 9 rapoarte astfel încât să livreze beneficiarului – Ministerul Mediului – un document care să aibă „un fir logic”, o formă cât de cât închegată, unitară.

„Suntem pe sârmă”, ar fi o definiție a ceea ce înseamnă în acest moment viitoarea schiță de strategie. De ce? Pentru că e aproape imposibil de imaginat că se va găsi acel echilibru între funcțiile pădurii – de mediu, socială și economică. Cu toate acestea, s-au făcut progrese și experții speră că în cele două zile vor reuși să armonizeze toate punctele de vedere, toate aspectele, astfel încât schița viitoarei strategii să țină cont și de cea europeană, și de protecție, dar și de industria forestieră de la noi.

Experții de la cele două universități – Brașov și Suceava – au lucrat în grupuri bine stabilite și au invitat la discuții zeci de alți specialiști. Au fost consultați atât proprietarii și administratorii de păduri, cât și reprezentanți ai firmelor de exploatare și prelucrare a lemnului. Au fost consultați totodată și reprezentați ai asociațiilor de protecție a mediului sau cei din zona energiei. Astfel încât nicio zonă să nu rămână descoperită.

Direcții strategice

Viitoarele direcții strategice care vor fi cuprinse în viitoarea Strategie vor viza tematici precum:

• Trasabilitatea lemnului și prima punere pe piață;
• Obligații de procedură vs. obligații de rezultat în gestionarea pădurii;
• Manifestarea dreptului de proprietate asupra deciziei tehnice în păduri;
• Proceduri simplificate pentru monitorizarea proprietăților forestiere;
• Sistem de evaluare și compensare a serviciilor ecosistemelor;
• Segregarea conservării biodiversității de managementul forestier vs. integrarea conservării biodiversității în managementul forestier;
• Instrumente economice de sprijin pentru creșterea contribuției sectorului la economia locală;
• Evaluarea preliminară a pieței lemnului/balanță lemn;
• Identificarea celor mai bune opțiuni de selectare a speciilor forestiere pentru împădurirea terenurilor pretabile în corelare cu scenariile climatice preconizate pentru asigurarea unei adaptări cât mai bune a acestora la schimbările climatice.

Provocări și priorități

„Lumea s-a resetat. Sunt alte priorități azi față de cele care erau când s-a făcut prima consultare publică. Sunt alte priorități azi chiar și față de momentul lansării licitației pentru acest studiu! Lumea și Europa se uită azi altfel la lemn când vorbim de independența energetică. Pentru că asta se dorește – independența față de gazul rusesc. Până faci eoliene, microreactoare sau instalezi conducte de gaze… trec ani. Piețele sunt blocate de război, nu ai furnizori care să îți aducă piese, componente, nu ai mână de lucru, sunt multe probleme care trebuie avute în vedere și care trebuie cuprinse undeva… În tot acest timp, lemnul e la îndemână. Dacă vrem să fim un parc verde toată țara, ok, foarte bine. Dar Uniunea Europeană vrea independență energetică față de Rusia și are nevoie de biomasă. Și atunci dacă tu vrei să fii toată țara un parc protejat, intri în conflict cu această direcție. România trebuie să ia parte la deciziile Comisiei Europene”, a explicat, pentru forestmania.ro, unul dintre experții care au lucrat la strategie.

Ministerul Mediului a emis un comunicat despre stadiul Strategiei

„Universitatea Transilvania din Brașov a elaborat „Studiul privind descrierea scenariilor de evoluție a sectorului forestier din România și identificarea oportunităților și provocărilor determinate de transpunerea în sectorul forestier național a Strategiei Uniunii Europene pentru Păduri 2030 (SUEP30)”, din cadrul contractului Servicii de cercetare pentru elaborarea studiului independent și a Strategiei Naționale a Pădurilor 2020-2030, încheiat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Rezultatele studiului constau în:

• Analizarea punctelor tari și a punctelor slabe ale sectorului forestier din România, precum și a oportunităților și provocărilor determinate de transpunerea SUEP30 în sectorul forestier din România.

• Identificarea legăturilor dintre obiectivele stabilite de SUEP30 și direcțiile strategice de acțiune identificate prin procesul național de consultare publică. Ca rezultat al acestei analize, studiul oferă o propunere de structurare a direcțiilor strategice de acțiune naționale prin raportarea la obiectivele SUEP30.

• Prezentarea implicațiilor posibile ce rezultă din perspectiva SUEP30, pentru fiecare din tematicile T1-T9 indicate prin contractul de finanțare. Raportul descrie punctele asumate și obiectivele stabilite de SUEP30, cu implicații pentru grupurile de lucru tematice T1-T9. Această analiză-suport este folosită de experți în fundamentarea deciziilor din grupurile de lucru.

• Prin analizarea contextului național de implementare a prevederilor europene, studiul oferă autorității publice posibilitatea de a se poziționa pro-activ în procesul de implementare a obiectivelor SUEP30, conform calendarului de implementare agreat la nivelul Comisiei Europene.

O sinteză a raportului, centrată pe analiza oportunităților și provocărilor determinate de integrarea în sectorul forestier național a prevederilor SUEP30, este disponibilă în secțiunea „Derularea proiectului” de pe site-ul www.strategieforestiera.ro.”.

Vom avea o strategie la toamnă

România s-a angajat să aibă o Strategie Forestieră Națională în această toamnă, este unul dintre jaloanele PNRR. Mai concret, termenul este ultima zi a trimestrului 3, adică 30 septembrie. Grupul de lucru va livra, la jumătatea lunii iunie, raportul celor 9 grupuri, iar la finalul lunii iulie va livra schița de Strategie Forestieră. Ministerul o va pune în consultare publică, după care se va emite o Hotărâre de Guvern de adoptare a acestui document.