În 2023, volumul de masă lemnoasă recoltat în România a scăzut cu 1,068 milioane metri cubi, totalizând 19,17 milioane mc, conform Institutului Național de Statistică (INS).
Rășinoasele au constituit 37,5% din volumul total, urmate de fag (32,3%), speciile tari (11,9%), stejar (10,6%) și speciile moi (7,7%).
Majoritatea lemnului recoltat (63,4%) a provenit din pădurile proprietate a statului, iar restul din păduri proprietate privată și vegetație de pe terenuri din afara fondului forestier.
Pe regiuni, volumul cel mai mare de lemn recoltat provine din Nord-Est (28%) urmat de Centru (23,3%). Județul Suceava a raportat cea mai mare cantitate de masă lemnoasă recoltată, în timp ce județele cu volume minime recoltate sunt Giurgiu și Olt.
Acțiunile de recoltare a lemnului au inclus tăieri de produse de regenerare, conservare, rărituri și alte tipuri de intervenții pentru a menține sănătatea pădurilor.
Evoluția volumului de lemn recoltat în perioada 2013 – 2023 se poate observa în graficul de mai jos.
Volumele cele mai mici de lemn recoltate au fost înregistrate în perioada crizei din 2014 – 2016, cu un minim în 2016 de 17.12 milioane mc. Volumul cel mai mare de lemn recoltat a fost în anul 2022 – 20,2 milioane mc.
Cele mai mari scăderi de volume de lemn recoltate sunt de pe terenurile din afara fondului forestier și în pădurile private (inclusiv cele ale UAT-urilor)
Comparativ cu anul 2022, în 2023 volumul de lemn recoltat din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier a scăzut cu 10,4%.
Scăderi semnificative sunt și în ce privește volumul de lemn recoltat din pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, care s-a redus cu 8,5%, iar pădurile proprietate privată scăderea este cu 8%.
Din pădurile proprietate publică a statului volumul de masă recoltat a scăzut doar cu 1,7%.
După tipul de recoltă
În 2023, produsele de regenerare(principale) au reprezentat 72,2% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, produsele secundare 22,9%, iar produsele de igienă 4,9%.
Volumul de masă lemnoasă recoltată din produse de igienă a scăzut cu 41,9% comparativ cu anul anterior, cel din produse secundare s-a redus cu 5% şi din produse principale cu 1,1%.
După suprafață
În anul 2023, s-au efectuat tăieri de conservare pe 60,5% din suprafaţa totală parcursă cu tăieri, tăieri de regenerare în codru pe 37,3%, tăieri de regenerare în crâng pe 2,0% şi tăieri de substituiri-refacere a arboretelor slab productive şi degradate pe 0,2%”.
Suprafeţele de pe care s-a recoltat în totalitate lemnul au fost cele regenerate prin tăieri rase – 4,7%, urmând ca suprafeţele respective să fie reîmpădurite.
Pe specii forestiere
Răşinoasele au reprezentat 37,5% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 32,3%, diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) 11,9%, stejarul 10,6% şi diverse specii moi (tei, salcie, plop etc) 7,7%.
După natura proprietății
Potrivit sursei citate, anul trecut s-au recoltat 12,157 milioane mc de lemn din pădurile proprietate publică, reprezentând 63,4% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, restul fiind recoltat din pădurile proprietate privată (30,8%) şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier (5,8%).
Pe regiuni
La nivelul regiunilor de dezvoltare, 28% din volumul total de masă lemnoasă s-a recoltat din regiunea Nord-Est, 23,3% din regiunea Centru, 12,5% din regiunea Vest, 12% din regiunea Nord-Vest, 9,6% din regiunea Sud-Muntenia, 7,5% din regiunea Sud-Vest Oltenia, 6,7% din regiunea Sud-Est şi 0,4% din regiunea Bucureşti-Ilfov.
Structura speciilor lemnoase recoltate la nivelul regiunilor de dezvoltare se prezintă astfel: răşinoasele reprezintă majoritatea masei lemnoase recoltate în regiunile de dezvoltare
Nord-Est (54,9%) şi Centru (51,1%), stejarul în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (42,1%) şi fagul în regiunile de dezvoltare Vest (46,3%), Sud-Vest-Oltenia (38,6%), Nord-Vest (35,6%) Sud-Est (31,1%) şi Sud-Muntenia (29,6%).
Pe județe
La nivel de judeţe, în anul 2023, cea mai mare cantitate de masă lemnoasă s-a recoltat în judeţul Suceava (12%), urmat de Harghita (7,3%), Neamţ (6,7%) şi Bacău (5,7%), iar cele
mai mici cantităţi s-au recoltat în judeţele Giurgiu (0,6%), Olt (0,5%), Ilfov, Ialomiţa, Galaţi şi Brăila (0,4%), Teleorman (0,3%), Constanţa (0,2%) şi Municipiul Bucureşti (sub 0,1%).
Concluzia specialiștilor contactați de forestmania.ro
Datele reflectă nu doar starea actuală a sectorului forestier din România, ci și orientările viitoare în gestionarea durabilă a pădurilor, cu o atenție sporită în ceea ce privește gestionarea pădurilor în zona structurilor private de administrare și a UAT-urilor care se pare că întâmpină dificultăți în recoltarea lemnului.
Volumele mai mici recoltate sunt datorate pieței în scădere a lemnului dar și reglementărilor de mediu în ceea ce privește aprobarea amenajamentelor silvice care au îngreunat aprobarea și autorizarea lucrărilor de recoltare a lemnului.
O altă problemă o reprezintă în continuare tranziția către lemnul fasonat care se pare că îngreunează foarte mult recoltarea și valorificarea lemnului.
Recoltarea lemnului din vegetația din afara fondului forestier nu poate fi anticipată această ține de dorința proprietarilor de a-și curăța terenurile agricole. Trebuie avut în vedere că în România se estimează a fi cca. 500 mii ha de terenuri agricole care sunt acoperite în diferite procente cu vegetație forestieră prin reducerea acticității în zona agricolă și zootehnică.
Dumitru Roșca
Prelucrare situație statistică INS.
Sugestii și comentarii pot fi trimise la: redactie@forestmania.ro
