Finlanda intenționează să voteze împotriva Actului delegat al UE privind clima din cauza preocupărilor legate de criteriile de gestionare a pădurilor. Actul face parte din sistemul de clasificare al UE, cunoscut și sub numele de „taxonomia UE”, care stabilește o listă de activități economice durabile din punct de vedere ecologic. Pe de altă parte, nici Suedia nu vede cu ochi buni politica impusă de Comisia Europeană. Emma Berglund, membru în conducerea Federației suedeze a industriei forestiere spune că este îngrijorător faptul că perspectiva statelor membre este rareori luată în considerare.
Contre politice
Comisia ministerială a Parlamentului pentru Afacerile Uniunii Europene din Finlanda a indicat intenția de a vota împotriva Actului delegat al UE privind clima, dar poziția oficială a Finlandei va fi finalizată la o dată ulterioară de Marea Comisie a Parlamentului.
Într-o declarație difuzată miercuri dimineață, guvernul a salutat obiectivul documentului, dar și-a exprimat îngrijorarea că anumite aspecte ale propunerii „sunt greu de înțeles și deschise interpretării”.
„Ambiguitatea criteriilor ar putea duce la o situație în care silvicultură ar fi exclusă din taxonomie, ceea ce ar îngreuna accesul la finanțare pentru investițiile forestiere”, se arată în comunicat, adăugând că detaliile specifice privind managementul silvic ar trebui să rămână în cadrul controlul fiecărui stat membru. Criteriile cuprinse în proiectul de act delegat au ridicat, de asemenea, îngrijorări în cadrul industriei forestiere finlandeze.
Regulamentul taxonomiei a fost deja adoptat de Parlamentul European și va fi votat de Consiliul de Miniștri al UE în cursul acestui an.
Într-o declarație comună, partenerii guvernamentali de coaliție, Partidul Verzilor și Alianța de Stânga, au anunțat însă că au o poziție diferită față de cea a comisiei parlamentare. „Credem că linia care pretinde abrogarea actului delegat este în detrimentul intereselor Finlandei, precum și politicii climatice”, au spus, într-o declarație comună, ministrul de externe Pekka Haavisto (verde) și ministrul Educației Li Andersson (stânga).
Ambele părți au subliniat în continuare că scopul regulamentului de taxonomie este de a stabili criterii pentru gestionarea finanțării într-un mod durabil din punct de vedere climatic.
„Politica de vot împotriva actului ar avea un impact negativ asupra implementării obiectivelor climatice ale Finlandei și ale UE și asupra obligațiilor prevăzute în Acordul de la Paris”, continuă declarația, adăugând că opunerea actului nu va aduce beneficia Finlandei și, de fapt, poate pune în pericol celelalte interese naționale ale țării.
Daniel Paul Dima, consultant forestier stabilit în Finlanda, oferă explicații
La solicitarea forestmania.ro, un specialist în domeniu, Daniel Paul Dima, absolvent al Facultății de Silvicultură din Brașov, inginer silvic stabilit în Finlanda, explică:
„Chestiunea în cauză este rezultatul luptei / lobby-ului între cei ce sustin mai multă protecție pentru pădure (verzii și comuniștii, membri în coaliția de guvernământ) și cei ce susțin nivelul actual de recoltă și producție din pădure (socialiștii, partidul de centru dreapta, tot la guvernare), precum și principalele partide de opoziție (centru și extrema dreaptă – naționalistă, anti-UE).
În Finlanda, pe de o parte se extind capacitățile de producție în fabricile de cherestea (de exemplu, grupul Koskisen), sau se construiesc fabrici de celuloză complet noi (grupul Metsa, care va costrui un complex gigant în nordul Finlandei, ce va avea un consum anual cuprins între 5 si 7 milioane m3 de lemn), dar se și închid fabrici de celuloză și hârtie (grupurile Stora și UPM, care au decis să mute producția în Germania, respectiv în Uruguay).
Ce este interesant este că partidul comunist (9% la ultimele alegeri), membru în Guvern, este mai preocupat de mediu decât de soarta muncitorilor. Asta poate fi explicat prin faptul că se consideră că finalndezii din orașe (susținători tradiționali ai verzilor, dar și mulți indeciși), ar fi mai interesați de mediu decât de economie, mai ales în această perioadă, când a avut loc COP 26 la Glasgow, deci a fost și multă mediatizare.
Dacă unul din cei trei mari (Stora, UPM, Metsa) mai anunță vreo închidere de fabrică sau mutarea peste hotare, e posibil să vedem exact opusul, adică oamenii să redevină mai interesați de pâinea de pe masă, nu de pădurile tropicale. Cred ca Finlanda va merge la UE și va vota contra, așa cum au anunțat. Foarte posibil ca și Suedia să facă la fel, 50% șanse să le urmeze Austria”, spune Daniel Paul Dima.
Suedia, alte nemulțumiri
Industria Forestieră din Suedia, prin vocea Emmei Berglund (director pentru UE și Internațional), a publicat un comentariu referitor la noua Strategie Europeană. Ea citează și din poziția Consiliului Europei, care a prezentat propriile concluzii la Strategia Forestieră Europeană. În esență, Consiliul Europei critică modul în care Comisia ia decizii în favoarea biodiversității și în detrimentul economiei, fără să țină cont de specificul fiecărei țări.
Pornind de la aceste concluzii, Emma Berglund a scris un text pe care îl redăm:
„Noua strategie a UE pentru păduri pentru 2030 este un document important. Deși nu este obligatoriu, acesta stabilește traiectoria modului în care UE abordează silvicultură pentru anii următori. De aceea, trebuie să aplice o perspectivă holistică asupra beneficiilor oferite de silvicultură activă și bioeconomia circulară.
În concluziile adoptate privind noua strategie forestieră, Consiliul Europei îi spune acum Comisiei să ia în considerare contribuția socială și economică a pădurilor. Pădurea aduce beneficii atât pentru climă, cât și pentru economie, deoarece acestea merg mână în mână. Produsele din pădure captează carbonul și înlocuiesc alternativele fosile. Consiliul este foarte clar în acest punct: atât produsele cu durată lungă de viață, cât și cele de scurtă durată sunt necesare pentru a atinge obiectivele climatice ale UE.
De ce să faci aceeași muncă de două ori?
O mare parte din ceea ce propune Comisia în strategia forestieră este deja în vigoare. Totul, de la cartografiere și monitorizare până la planificarea strategică, se realizează la nivel național. Din acest motiv, Consiliul invită Comisia să demonstreze valoarea adăugată a noii legislații în aceste chestiuni. În mod similar, există metode care funcționează bine pentru colectarea datelor despre păduri în UE. Dacă urmează să se facă noi definiții și măsuri, Consiliul afirmă că acest lucru ar trebui făcut în strânsă cooperare cu statele membre. Emma Berglund, director forestier la Federația suedeză a industriei forestiere, consideră că cererea este rezonabilă:
Comisia nu ar trebui să creeze structuri paralele și să propună o nouă legislație. Statele membre deja se descurcă bine. Ar trebui să construim și să dezvoltăm această muncă.
Statele membre vor să fie incluse
O critică generală din partea Consiliului se referă la democrație. Statele membre nu au fost incluse în proces într-o măsură suficientă, ceea ce este îngrijorător deoarece gestionarea pădurilor este în primul rând o competență a statelor membre. Pădurile din UE sunt foarte diferite și ar trebui gestionate ca atare. Există diferențe semnificative în ceea ce privește clima, legislația, structura proprietății și modul în care pădurile sunt privite istoric și cultural.
Nu există o modalitate unică de gestionare a pădurilor în UE. Consiliul are dreptate în a clarifica acest aspect. Există, desigur, mari beneficii ale țărilor care lucrează împreună pentru obiective comune, nu în ultimul rând pentru a salva clima. Dar pentru a o salva, bunele intenții trebuie să fie însoțite de o politică înțeleaptă”.
Poziția forestierilor suedezi, AICI.
Concluziile Consiliului Europei, AICI.
Poziția Finlandei, AICI.
Actul delegat al UE privind clima, AICI.