Finlanda, împreună cu Suedia, Austria și Slovenia, au format un parteneriat strategic informal, „For Forest” „Pentru pădure”, pentru a aprofunda cooperarea în managementul și politicile forestiere în cadrul UE. Demersul vine ca urmare a unui nou Regulament la nivelul UE, care pune accent de protecția și conservarea pădurilor.

„Ceea ce a avut loc astăzi a fost că am ieșit din dulapul de lemn”, a comentat ministrul finlandez al Agriculturii și Pădurilor Antti Kurvinen (Centru) despre cooperarea dintre patru țări, folosind un joc de cuvinte.

Kurvinen a spus că ar fi o greșeală să privim silvicultura doar prin prisma politicii climatice și de mediu. Alături de aceasta, trebuie să ținem cont și de problemele de competitivitate și de ocupare a forței de muncă, deoarece criza climatică nu poate fi rezolvată fără o industrie forestieră europeană de succes, a spus el.

Potrivit acestuia, Bruxelles „suferă de o lipsă acută de expertiză în silvicultură în comparație cu bunele cunoștințe existente despre problemele climatice și conservarea naturii”.

Unul dintre scopurile grupului „Pentru Pădure” va fi blocarea inițiativelor bazate pe „fapte false sau neștiințifice” și, în schimb, să promoveze o legislație „sensibilă și durabilă”, a spus ministrul Kurvinen.

El a subliniat, de asemenea, importanța menținerii politicii forestiere în domeniul luării deciziilor naționale, „într-un mod subliniat în Tratatul UE”.

Concret, grupul încearcă să se asigure că se pune mai mult accent pe pădurile și activitățile din industria forestieră în UE.

Propunerea viitoare a Comisiei Europene privind colectarea datelor și monitorizarea stării pădurilor va oferi țărilor oportunitatea de a-și exercita puterea, explică ministrul. Guvernul finlandez este de părere că Comisia nu a reușit să includă suficient statele membre în lucrările pregătitoare.

Austria și Finlanda și-au asigurat deja sprijin din partea altor 17 state membre pentru poziția lor conform căreia datele de cercetare privind pădurile ar trebui colectate în primul rând prin mecanisme naționale.

„Nu ar trebui să creați un nou sistem la nivelul UE. Autoritatea supremă în politica forestieră aparține statelor membre”, a argumentat Kurvinen.

Kurvinen și-a exprimat o serie de nemulțumiri cu privire la propunerile legislative anterioare și viitoare legate de păduri ale Comisiei Europene. Propunerile, a spus el, nu au fost nici coordonate, nici examinate în ceea ce privește impactul lor general asupra utilizării pădurilor, efectele economice și efectele sociale.

„Cred că este greșit să examinăm politica forestieră atât în Finlanda, cât și în UE doar prin politica climatică și de mediu. Trebuie să acordați o atenție egală competitivității și ocupării forței de muncă”, a spus el.

El a declarat că blocul celor 27 de țări încearcă să strângă toate statele membre în același tip de politică forestieră, în ciuda faptului că unii membri nu au aproape nicio pădure în stare naturală. De asemenea, este „extrem de problematic” faptul că există foarte puțină expertiză în industria forestieră la Bruxelles.

„Experiența legată de lemn, creșterea pădurilor și industria forestieră trebuie sporită în UE, astfel încât inițiativele bazate pe fapte eronate și inițiativele care nu se bazează pe date de cercetare să nu avanseze.”

 „La Bruxelles, impresia este uneori de așa natură încât, în cel mai rău caz, unii actori din domeniul organizațiilor non-profit postează fotografii cu o mlaștină din Laponia, spunând că așa arată tăierile în Finlanda.”

El a atras, de asemenea, atenția asupra unei propuneri de reducere a utilizării zonelor protejate cu 50%, susținând că cifra nu se bazează pe cercetare, ci pur și simplu pe una care „arată bine într-o poveste pe Instagram”.

Potrivit acestuia, Regulamentul Comisiei Europene de refacere a pădurilor degradate ar fi devastator pentru industria forestieră din cauza cantității de suprafețe de teren care ar trebui protejate. „Câteva state membre sunt obligate să plătească pentru ca restul UE să aibă liniște”, a rezumat el.

Finlanda a restaurat deja zonele umede și habitatele naturale în cadrul programelor Helmi și Metso. Kurvinen consideră„ că țara este acum „pedepsită” pentru munca sa de pionierat, deoarece programele nu sunt recunoscute în regulamentul de restaurare.

Ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice din Finlanda, Maria Ohisalo (Verzii), a declarat că guvernul nu a luat decizia de a înființa grupul de patru țări în UE.

„Nu am avut nicio discuție despre asta în cadrul guvernului”, a comentat ea. „Nu a existat o discuție comună în cadrul comisiei ministeriale pentru afacerile UE sau o discuție comună între miniștrii de monitorizare. Aștept mai multe detalii. Dacă un singur membru al cabinetului poate duce sau nu țara într-un astfel de grup merită o discuție”.

România se apropie de grupul celor 4

Ambasadorul Finlandei la București a fost ieri la ministerul Mediului, pentru a discuta despre grupul de lobby.

„Avem interese și provocări comune cu aceste state. Din punctul meu de vedere este necesar să ne alăturăm acestui grup. Am avut deja discuții cu ambasadorul Finlandei pe această temă”, a declarat, pentru forestmania.ro, secretarul de stat de la Mediu, Ionuț Sorin Banciu.

Un promotor al sectorului forestier finlandez

Antti Kurvinen e cunoscut atât în Finlanda, cât și al nivel de UE ca un promotor al pădurilor și sectorului forestier finlandez. În vară, l-a adus chiar pe vicepreședintele Comisiei UE, Frans Timmermans, într-o pădure din Finlanda pentru a-i explica la fața locului cum funcționează lucrurile.

„Astăzi am avut poate cea mai importantă întâlnire din mandatul meu de ministru al Agriculturii și Pădurilor de până acum. Olandezul Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei UE, vizitează Finlanda. În cadrul Comisiei, Timmermans este responsabil pentru „Green Deal”, adică pentru politica UE în materie de climă. Timmermans este unul dintre cei mai influenți politicieni din Europa. Este cunoscut ca un puternic susținător al climei, naturii și protecției mediului.

Am vizitat o pădure tipic finlandeză, proprietate privată, în Sipoo. I-am arătat în practică lui Frans Timmermans cum funcționează silvicultura finlandeză. Cum este replantată pădurea după tăiere, cum proprietarii de păduri au grijă de biodiversitate în viața de zi cu zi și cum pădurea crește mai repede și captează mai bine CO2 atunci când este îngrijită.

Excursia în pădurei-a inclus și pe cei din managementul pădurii, dar și  reprezentanți ai organizațiilor de mediu.

De asemenea, am avut ocazia să-i spun părerile mele cu privire la politica de mediu a UE timp de 30 de minute, într-o călătorie cu mașina.

Vizita a fost foarte reușită. Am convenit cu Frans Timmermans asupra multor lucruri dar mai ales că utilizarea pădurilor în bioeconomie este o mare oportunitate de a rezolva criza climatică și de mediu. Au rămas câteva neînțelegeri, dar discuția continuă. Azi a fost o altă zi care m-a făcut să vreau să intru în politică”, nota Kurvinen după vizita vicepreședintelui Comisiei Europene.

România verde

Practic, ceea ce susțin cei din grupul de lobby susțin și cei din Asociația Forestierilor din România – ASFOR, prin documentul „România verde în 10 pași”.

„Pădurea şi produsele din lemn trebuie să fie în centrul politicilor publice. Creşterea suprafeţei de teren acoperite cu specii forestiere duce implicit şi la o creştere a cantităţii de carbon absorbite, iar utilizarea lemnului în produse cu durată lungă de viaţă permite stocarea carbonului pe termen lung”, se arată în document.

Iată ce spun despre trasabilitate:

„Sănătatea unei economii stă într-un mediu economic, corect, neviciat de activităţi ilegale.

• Garda forestieră naţională – structură care coordonează gărzile forestiere judeţene pentru o mai bună gestionare a fenomenului infracţional din domeniul silvic din România şi cu atribuţii pe linia pazei pădurilor;

• Structură de pază a pădurilor în cadrul MAI;

• Dezvoltarea SUMAL şi crearea unui lanţ transparent de trasabilitate a lemnului, cu accent pe prima punere pe piaţă a lemnului;

• Dezvoltarea sistemelor de măsurare a lemnului;

• Expedierea de la pădure a lemnului măsurat; Atestarea persoanelor ce expediază lemn; Renunţarea la sistemul de evaluare a lemnului prin APV, din cauza erorilor de evaluare foarte mari, şi la sistemul de ciocan cu amprentă, din cauza securităţii reduse a amprentei; introducerea sistemelor electronice de măsurare a lemnului la expedierea din pădure sau depozite;

• Dotarea personalului de control cu tehnologii moderne de supraveghere a fondului forestier;

• Încurajarea utilizării sistemului „Due Diligence”, dezvoltat de organizaţii independente”.

„În acest moment, dacă suntem inteligenți, putem transforma potențialul nostru de dezvoltare într-un evident beneficiu național. Putem ține pasul cu țările dezvoltate dacă vom crește sprijinul pentru dezvoltarea sectorului forestier și de prelucrare primară a lemnului.

Pentru aceasta, avem nevoie să întărim capacitatea de administrare a pădurilor, să mărim acoperirea cu drumuri forestiere, să compensăm proprietarii de păduri pentru pierderile de venit în cazul pădurilor aflate în arii naturale protejate, să impunem folosirea lemnului în construcțiile publice, să finanțăm programe de achiziții de utilaje, inclusiv funiculare, să investim în educație, cercetare, dezvoltare și transfer tehnologic. Să promovăm conceptul de bioeconomie. Să finanțăm IMM-urile, care constituie majoritatea sectorului de exploatare şi prelucrare primară a lemnului, pentru retehnologizarea și diversificarea activității. Să definim produsele din lemn cu sintagma „produse vitale”!

Documentul România verde în 10 pași poate fi consultat și descărcat de pe site-ul nostru”, anunță președintele ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă.

Documentul, AICI.

Sursa: euractiv.com, helsinkitimes.fi, asfor.ro