Notă de redacție: Invitația a fost anunțată de președintele ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă, pe ciprianmusca.ro, în editorialul „Jakob Wyssen vine la Ziua Forestierului: lemnul poate trece prin aer”.
Jakob Wyssen, conducătorul companiei elvețiene Wyssen Seilbahnen AG, participă în această săptămână la Ziua Forestierului, în cadrul Săptămânii Forestierului 2026. Invitația a venit din partea președintelui ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă. Pentru sectorul forestier românesc, prezența lui readuce în discuție o tehnologie pe care țara a cunoscut-o bine și a abandonat-o aproape complet: funicularul Wyssen, instalația care ridică lemnul de pe versant și îl duce la drum pe cablu, fără să atingă solul.
O invenție elvețiană, veche de aproape un secol
Wyssen Seilbahnen AG a fost fondată în 1926, la Reichenbach, în Oberlandul bernez, de Jakob Wyssen, bunicul actualului conducător. Începutul a fost modest: un gater mobil cu care fondatorul tăia lemn pentru proprietarii de pădure din zonele greu accesibile. Din nevoia de a scoate bușteanul de pe pantă fără să rănească solul s-a născut, în 1939, macaraua pe cablu: un cărucior care nu doar transportă lemnul, ci îl și ridică.
De atunci, instalațiile Wyssen au fost folosite pe toate continentele, în peste 60 de țări. Compania rămâne o afacere de familie și împlinește în 2026 o sută de ani de existență.
Ce face, de fapt, un funicular Wyssen
Principiul este simplu. Un cablu purtător se întinde între două puncte, de regulă arbori bine aleși, nu construcții permanente. Pe el circulă un cărucior comandat prin radio. Un cablu de tracțiune aduce trunchiul lateral până la linie, îl ridică și îl transportă la vale sau, dacă terenul o cere, în sus, până la drumul forestier. Distanțele sunt de ordinul sutelor de metri, până spre doi kilometri. Pantele pot fi abrupte.
Avantajele sunt cunoscute de specialiști. Lemnul nu este târât prin litieră și prin cursurile de apă. Nu este nevoie de o rețea de drumuri săpate doar pentru a ajunge la un versant. Semințișul rămâne intact, iar coridorul liniei se regenerează. Tehnologia permite lucrări selective în pădurile de protecție, acolo unde tractorul ar produce pagube greu de reparat.
În Elveția, această logică face parte din cultura pădurii de munte. În România, ea este prevăzută expres de lege. Codul silvic (Legea nr. 331/2024) stabilește că în zonele de deal și de munte se dă prioritate tehnologiilor bazate pe funiculare.
Aproape o mie de instalații în 1989. Extrem de puține astăzi
Primele funiculare Wyssen au ajuns în România în anii ’50. Revista Pădurilor le consemna în 1959 la exploatările de munte, alături de instalațiile românești de tip Mâneciu. La sfârșitul anilor ’80, potrivit estimărilor ASFOR, țara avea aproape o mie de instalații de transport pe cablu.
După 1990, acestea au fost înlocuite treptat de soluții considerate mai ieftine. Costul real, arată reprezentanții sectorului, s-a mutat în sol, în eroziune, în regenerare întârziată și în consum de combustibil. Forestmania a scris despre această situație în 2021: funicularul este recomandat, apreciat și prietenos cu mediul, dar aproape inexistent în practica românească.
Au rămas totuși operatori care nu au abandonat tehnologia. Wyssen Funiculare SRL, unicul importator al utilajelor Wyssen în România, lucrează cu firme de exploatare din zona montană.
De ce vine Jakob Wyssen acum
Săptămâna Forestierului 2026, prima ediție extinsă a Zilei Forestierului, se desfășoară între 7 și 11 septembrie, la Azuga și la Cheile Grădiștei. Genericul ales de ASFOR este „Pădurea, resursă strategică pentru generațiile următoare”. Programul cuprinde sesiuni dedicate digitalizării și sistemului SINTETIC, concursul fasonatorilor, un seminar de utilaje și sesiunea festivă de joi, 10 septembrie.
În acest context, ASFOR a explicat sensul invitației. „Nu e un gest de protocol”, a scris Ciprian Dumitru Muscă în editorialul de pe ciprianmusca.ro. „Este o formă de respect față de o meserie, față de munte și față de o tehnologie care a înțeles de aproape un secol ceea ce noi am tratat prea des ca pe o cheltuială: panta trebuie slujită, nu învinsă.”
Președintele ASFOR a subliniat că funicularul nu se află în competiție cu skidderele, forwarderele sau cu tehnologiile digitale promovate în cadrul evenimentului. Tehnologiile bune se completează, iar cablul devine soluția potrivită acolo unde panta începe să dicteze.
ASFOR a repetat în ultimul an o idee care revine și acum: sectorul forestier nu are o problemă de resursă, ci una de valorificare. Modernizarea prin DR-24, echipamentele moderne de colectare, LiDAR-ul și trasabilitatea sunt necesare. Funicularul Wyssen le completează, nu le contrazice.
Ce rămâne după vizită
Vizita lui Jakob Wyssen poate fi citită ca o știre de sector: un CEO elvețian participă la o sărbătoare profesională. Pentru ASFOR, miza este alta. Muntele românesc are numeroase zone unde drumul forestier improvizat a lăsat urme durabile, iar pădurile de protecție oscilează între neintervenție și exploatare grăbită. Funicularul este, în această lectură, calea de mijloc: pădurea poate fi îngrijită fără să fie afectat solul.
Concluzia editorialului de pe ciprianmusca.ro rezumă așteptarea breslei: dacă după plecarea oaspetelui elvețian rămâne doar o fotografie, invitația va fi fost incompletă. Dacă rămâne un cablu care lucrează și o judecată mai bună despre cum se intră în pădure, Ziua Forestierului și-a făcut treaba.
